1.1 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual este alcatuit din trei segmente : u5x12xl
1. Segmentul periferic sau receptor care primeste excitatiile externe specifice este format din: a. Globul ocular. b. Organele anexe ale globului ocular. a. Globul ocular - formiaza aparatul optic al organului vizual. Are forma aproape sferica si este alcatuit din trei tunici suprapuse care formiaza peretele lui.
- o tunica externa conjunctiva fibroasa.
- o tunica mijlocie vasculara (UVEE), bogata in pigment.
- o tunica interna nervoasa, retina.
Tunica externa fibroasa se imparte in doua portiuni inegale:
-una posterioara opaca, alb-sidefie numita sclero- tica,
-o portiune anterioara, bombata si transparenta numita cornee.
Sclerotica este formata dintr-o impletitura densa de fibre colagene, dispuse radial si circular care o fac rezistenta. Este dura si inextensibila la adult, avind rol de protectie. In grosimea ei se ramifica vase de singe si nervi, precum si canalul lui Schlemm, vecin limbului sclero-cornean care are rol fiziologic in circulatia lichidelor din interiorul ochiului. La polul posterior sclerotica prezinta o portiune perforata numita “lama ciuruita’’,prin care trec fibrele nervului optic.
Corneea este partea anterioara a stratului fibros. E o membrana transparenta, mai subtire in portiunea sa mijlocie. Este alcatuita din fibre conjunctive colagene asezate sub forme de lamele paralele intre ele si cu suprafata corneei. Cornea nu poseda vase de singe, dar contine numeroase ramificatii nervoase. Nutritia este asigurata prin imbibitie de vase sanguine de la nivelul limbului sclero-corneean. Zona de trecere dintre cornee si sclera se numeste “limb sclero-corneean.

- 3 -

Tunica mijlocie sau vasculara (UVEE), captuseste fata interna a scleroticii pina la un milimetru de cornee, de unde ea nu se mai continua pe fata posterioara a acesteia ci l-a o directie verticala pe axul ochiului si formiaza cu corneea unghiul camerular sau irido-corneean. Tunica mijlocie este compusa din trei portiuni :
-coroida
-corpul ciliar
-irisul
Coroida este o membrana intens vascularizata, ea fiind invelisul hranitor al globului ocular. Partea externa adera la sclerotica si este alcatuita dintr-o patura subtire conjunctiva bogata in celule pigmentare, prin care contribuie la formarea camerei obscure. La polul posterior coroida prezintaun orificiu care corespunde lamei ciuruite a sclerpticii, prin care trec fibrele nervului optic.
In portiunea anterioara coroida formeaza corpul ciliar, care este o formatiune conjuctiv- musculara ce se intinde pina la radacina irisului. In grosimea acesteia se gasesc muschiul ciliar -; format din fibre netede si procesele ciliare -; care sunt niste creste formate din ghemuri vasculare, foarte anastomozate intre ele cuprinse intr-un tesut conjuctiv in care exista si numeroase celule pigmentare si tesut elastic. Corpul ciliar prin muschiul sau are rol in acomodarea vizuala la distanta, iar procesele ciliare secreta umoarea apoasa care hraneste tesuturile lipsite de vase (corneea si cristalinul).
Tunica interna sau retina este o membrana de natura nervoasa si cuprinde receptorii pentru lumina. In fata ei interna prezinta doua regiuni importante : papila optica (pata oarba) si pata galbena (macula lutea).
Papila optica corespunde locului in care se concentreaza fibrele nervoase ce alcatuiesc nervul optic, loc in care nu se gasesc receptori, avind forma unui disc ovalar sau circular din centrul caruia pleaca vasele centrale ale retinei.
Pata galbena se afla in locul unde axul vizual intalneste retina. In centrul ei se gaseste o depresiune in care se afla cele mai multe elemente receptoare, aici realizandu-se cea mai corecta si mai clara imagine a obiectelor privite.
Retina este alcatuita din 10 straturi celulare.
-stratul celulelor pigmentare -; cu capacitatea de a emite pseudopode.

- 4 -

- stratul celulelor vizuale -; constitue unul din elementele receptoare.
Unele trimit spre patura pigmentara prelungiri in forma de bastonase, altele trimit prelungiri conice, celule cu conuri.
Celulele cu bastonase sunt in numar de 25.000 si sunt celule nervoase modificate; bastonasele contin redospina-pigment fotosensibil cu rol de a transforma energia luminoasa in impulsuri nervoase.
Celulele cu conuri sunt in numar de 7.000.000, conurile permitind vederea diurna colorata, in lumina mai intensa.
Stratul neuronilor bipolari cuprinde neuroni senzitivi periferici, neuronul bipolar reprezentind primul neuron al caii optice.
Stratul neuronilor multipolari -; ale caror dendrite fac o sinapsa cu axonii neuronilor bipolari, iar axonii lor formind nervul optic. Neuronul multipolar reprezinta al doilea neuron al caii optice.
Mediile transparente in afara de cornee mai cuprind :
- umoarea apoasa
- cristalinul,
- corpul vitros, ele au rolul de a refracta razele de lumina, deci sunt medii refringente sau sistem dioptric al ochiului.
Umoarea apoasa, este un lichid clar, incolor, transparent (in cantitate de 0,3-0,4), secretat de procesele ciliare, de compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian si se gaseste in spatiul cuprins intre cornee si cristalin, denumit camera anterioara. Camera anterioara este mai mare decit cea posterioara care e delimitata anterior de iris, posterior de cristalin si de ligamentul sau suspensor, periferic de corpul ciliar. Cele doua camere comunica prin orificiul pupilar prin care trece si umoarea apoasa dintr-o camera in cealalta. Printr-un canal aflat in grosimea scleroticii numit “canalul lui Schlemm”, umoarea apoasa este eliminata continuu in venele scleroticii.
Cristalinul este o formatiune leticulara biconvexa asezata posterior irisului fiind cuprinsa intr-o capsula conjuctiva ale carei margini sunt fixate prin ligamentul suspensor (zonula Zinn) de procesele ciliare. La rindul lor procesele ciliare actionate de muschiul ciliar.
Corpul vitros este o substanta transparenta gelatinoasa secretata de procesele ciliare fiind invelit intr-o membrana subtire numita “hialoida” si ocupa tot spatiul cuprins intre cristalin si peretele globului ocular, numit camera posterioara.
- 5 -

· Organele anexe ale globului ocular.
Situate in imediata vecinatate a globului ocular se impart in doua categorii:
- organe de miscare motilitate
- organe de protectie

Organele de miscare sunt reprezentate de muschii externi ai globului ocular-4 drepti si 2 oblici. Ei rotesc ochiul in toate directiile. Cei patru muschi drepti se insera cu un capat pe sclerotica iar cu celalalt capat de un inel fibros (tendonul lui Zinn) de pe fundul orbitei, iar cei doi muschi oblici cu un capat pe oasele ce alcatuiesc orbita si cu celalalt capat pe sclerptica.
Organele de protectie sunt : sprancenele, pleoapele, conjunctiva si aparatul lacrimar.
Sprancenele sunt formatiuni musculo-cutanate acoperite de peri, care au rol de a opri sudoarea sa curga in ochi.
Pleoapele sunt doua pliuri tegumentare, in grosimea carora se afla o membrana rigida, iar pe margine prezinta niste peri numiti cili (gene) ce retin particulele de praf. La baza cililor se gasesc glande sebacee modificate ce secreta o grasime care unge cili si impiedica scurgerea lacrimilor.
Conjunctiva este o membrana subtire si transparenta care captuseste fata interna a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular pana la periferia corneei, de unde se continua cu epiteliul anterior al acesteia.
Aparatul lacrimal se compune din: glanda lacrimala si caile lacrimale.
Glanda lacrimala de marimea unei migdale, de structura tubulo-acinoasa este asezata in partea superioara si laterala a orbitei. Secreta lacrimile care se elimina prin mai multe canalicule pe suprafata globului ocular.
Caile lacrimale sunt doua canalicule asezate in grosimea celor doua pleoape si conduc lacrimile din fundul de sac connjunctival superior -; situat in unghiul intern al orbitei; de aici prin canalul lacrimo-nazal, lacrimile sunt eliminate in fosele nazale.
Secretia lacrimala prin clipire indeparteaza particulele straine care ajung pe cornee si prin stratul fin ce acopera conjunctiva si corneea se mentine permanent umezeala lor.
Segmentul de conducere al ochiului este reprezentat prin calea optica. Aceasta incepe chiar de la retina unde se gasesc primul si al doilea neuro bi-si multipolar. Axonii celui de al doilea neuron intra in alcatuirea nervului optic.
- 6 -

Cei doi nervii optici, dupa ce intra in cutia craniana prin orificiul cranian al gaurii optice, se intalnesc(deasupra hipofizei) dand nastere unei incrucisari care se numeste chiasma optica. La nivelul acesteia fibrele care vin din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza (fibrele interne), cele externe continuandu-si drumul. Dincolo de chiasma, calea de conducere se continua sub numele de “tracturi optice”, fiecare tract constituind fibre nervoase de la ochiul de aceasi parte si fibre de la ochiul de partea opusa. Aceste fibre la un nucleu special din talamus unde fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron al caii optice. Axonii acestui ultim neuron se indreapta spre scoarta cerebrala si se termina in lobul occipital unde se afla segmentul central.
Segmentul central sau cortical (de perceptie) este reprezentat de aria vizuala care se gaseste la lobul occipital, in jurul scizurii calcarine, campurile 17-18-19 Brodman. Aici are loc procesul de transformare a excitatiei luminoase in senzatie vizuala.

1.2. FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Simtul vederii ne permite sa recunoastem obiectele care ne inconjoara, sa apreciem calitatile lor, forma, marimea, culoarea, luminozitatea, mobilitatea -; ca si distanta care ne separa de ele si distanta dintre obiecte.
Procesul prin care se realizeaza vederea cuprinde urmatoarele etape succesive : a. Formarea imaginii pe retina, prin intermediul unui sistem dioptic, in care cristalinul indeplineste rolul unei lentile biconvexe. b. Stimularea celulelor receptoare din retina, sensibile la lumina, deci a celulelor cu conuri si a celor cu bastonase. Deosebirile de comportament a bastonaselor le revine rolul principal in vederea nocturna, monocromatica, iar conurilor in vederea diurna, cromatica. c. Reprezentarea imaginii la nivelul scoartei cerebrale : imaginea reala si rasturnata, formata pe retina este proiectata prin intermediul caii optice spre aria vizibila din regiunea occipitala. Aceasta are o cito-arhitectonica speciala, de unde si denumirea de arie striata. Retina se proiecteaza punct cu punct in aria striata. Fibrele corespunzatoare din pata galbena au in zona

- 7 -

vizuala un teritoriu mult mai mare comparativ cu restul retinei. Din cauza incrucisarii partiale cu chiasma optica, fibrele fiecaru- ia din cei doi nervi optici se proiecteaza pe ambele emisfere. Datorita acestui fapt excitatiile culese de cele doua retine ajunse in emisferele cerebrale printr-un fenomen de fuziune corticala duc la formarea unei singure imagini care este in vederea binoculara (ambii ochi fixeaza acelasi punct).