Peroada a evolutiei unui individ care face trecerea de la copilarie la varsta adulta. y6f14fi
Adolescenta incepe la pubertate (catre 11- 13 ani la fete si 13-15 ani la baieti) si este insotita de importante transformari pe planurile biologic, psihologic si social.

TRANSFORMARILE FIZICE. Adolescenta semneaza accesul la maturitatea genitala, cu dezvoltarea gonadelor (glandele reproducatoare, ovarele si testiculele) si caracterelor sexuale secundare (semnele exterioare ale diferentei intre sexe). Cresterea se accelereaza, mai intai la fete, mai tarziu la baieti. Vocea se schimba, morfologia se transforma dupa sexe.
¦ La baieti, se inregistreaza a volumului testicular si a lungimii penisului, cu aparitia primelor ejaculari. Masa musculara devine mai mare, umerii se latesc. Mai tarziu incepe sa se instaleze pilozitatea de tip masculin.
¦ La fete, uterul si ovarele cresc in volum. Ciclul menstrual succede, dupa un interval de aproximativ 2 ani, primei manifestari de formare a sanului. Formele se dezvolta (sani, solduri, bazin), cu aparitia pilozitatii de tip femenin.

TRANSFORMARILE PSIHOLOGICE. Adolescenta este o perioada normala de conflicte, necesara unui echilibru ulterior, si a carei complexitae nu se preteaza deloc unor discursuri prea generalizatore. Totodata, adolescenta pote fi considerata ca o evolutie dinamica, avand drept finalitate autonomia, identitatea si adaptarea sexuala. Adoloescentul simte nevoia de a evada din eul sau, de a-si largi interesele dincolo de cercul familial. Identificarii cu parintii i se suprapune suprapune identificarea cu insusi grupul de varsta, cu eroul colectiv, „gasca”.
Aici intervine clasicul „conflict al generatiilor”. Daca tanarul se exprima prin afirmatii sau negatii taioase, fara a-i pasa de contradictii, nu mai putin este in cautare de dezbateri. Adultul nu trebuie sa confunde aceasta dorinta de a dezbate cu provocarea. In pofida aparentai, adolescentul este necrutator cu el insusi. In fata corpului sau, a capacitatilor sale de seductie, el poate trai un sentiment de nesiguranta, chiar de rusine.
In acelasi timp, el este torturat de reviviscenta complexelor infantile (oedipiene, indeosebi). Tinarul, daca are inclinatii spre revolta, e nelinistit de normalitate. Pentru el e important sa-l asiguri ca mijloacele de interpretare statistica, atat de relative, sunt depasite de calitatea experientei amoroase.
De asemenea, adultul nu trebuie sa-l destabilizeze prin ironie sau jena, in ce priveste problemele pubertatii sale (primul ciclu, acneea, particularitatile formelor corporale). O masturbare, supapa adesea culpabilizanta, un atasament homosexual trecator, care traduce cautarea idealizata a unui duplicat, a unui confident, nu trebuie blamate niciodata. Datorita frinei pusa in fata eliberarii pusa in fata eliberarii sexuale de teama de SIDA, de darea la o parte din structurile familiale, de incertitudinea viitorului profesional, adolescentul de azi, care nu mai beneficiaza de vechile sisteme de referinta, depinde cu atat mai mult de o cooperare si de un dialog sincer cu adultul apentru a aborda astfel de problene ca: contraceptia (50% dintre adolescenti au primul contact sexual inaintea varstei de 17 ani; intre 7% si 10% din intreruperile voluntare de sarcina sunt practicate pe minore), prevenirea delicventei, a toximaniei, a imbolnavirii de SIDA etc. Adolscentul are nevoie de adult pentru a-i vorbi de fericire, de sensul vietii. In acest fel, elanurile inmii si spiritului, atat de bogate in timpul acestei „varste ingrate”, vor avea sansa sa nu dispara odata cu ea.

TULBURARILE ADOLESCENTEI.
¦ Tulburarile fizice care trebuie depistate cu prioritate privesc locomotia (scolioza), dintii (carii, dentitia de minte) si pielea (acneea). De asemenea, trebuie supravegheate functiile vizuala si auditiva. Examenul ginecologic, atunci cand se dovedeste necesar, trebuie sa fie expalicat clar unei tinere fete. Tulburarile de greutate si de alimentatie pot fi legate de un surmenaj, de o lipsa de somn, dar si de o infectie necunoscua (primo-infectia tuberculoasa, o parazitoza).
¦ Tulburarile de comportament sunt, de asemenea, variate dar -; in general -; benigne, desi ele supara anturajul. „Criza de originalitate juvenila” trebuie sa ne ingrijoreze mai putin prin excesele ei decat prin absenta ei. Retragerea in sine, persistenta unui comportament copilaresc, mai ales daca sunt insotite de un regres la invatatura si de o disparitie a oricarei placeri ar trebui in aceeasi masura sa alerteze parintii ca si o prea zgomotoasa „furie de a trai”. Astfel de semne preced sau insotesc adesea o depresiune, chiar o psihoza. Toximania, delicventa, anorexia, bulimia, sinuciderea constituie alte riscuri preocupante. Uscarea gurii, nevoia continua de a bea, o roseata conjunctivala pot trada un consum de droguri. O fuga de acasa nu trebuie niciodata nici dramatizata, nici banalizata. O consultare medicala specializata, desi intotdeuna de dorit, nu aduce rezolvari miraculoase. In toate cazurile, prognoza depinde de calitate si soliditate exmplelor parentale, care il ajuta pe adolescent sa-si restabileasca constiinta propriei valori, sa se iubeasca pe sine pentru a-si iubi mai bine aproapele.