Vitaminele sunt compusi organici esentiali vietii, pe care organismul uman nu le produce in cantitati suficientesi care trebuie, deci, procurati din surse externe. f2c23cl
Legumele, fructele, precum si multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentatiei omului contemporan. In procesul prepararii si conservarii se pierde, din pacate, o mare parte din valoarea nutritiala de baza si din continutul de vitamine si minerale. Organismul hranit corespunzator se dezvolta mai bine, acumuleaza mai mult si trateaza stresul cu mai multa usurinta. Bebelusi si copiii de scoala au o nevoie mai mare de suplimente si vitamine decat adultii.
Este necesar sa subliniem faptul catraim in vremuri in care conditiile de viata se deterioreaza constant, pline de influente nefasteti obiceiuri proaste privind alimentatia, activitatea fizica, fumatul ti consomul de alcool. Sanatatea noastra este extrem de vulnerabila, astfel incat pastarea ei devine imposibila, chiar si cu o dieta echilibrata. Cu toate acestea, toata lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine si minerale, adecvate tuturor caregoriilor de varsta.
Pentru procesele biochimice care au loc in organism sunt esentiale cantitati determinate de vitamine si minerale. Obtinerea acestora direct din hrana consumata s-ar putea sa nu fie intotdeauna la indemana, de aceea prezenta lor in organism ar trebui asigurata sub forma de asa-numite “multipreparate”. Din fericire astazi avem acces la preparate din multivitamine si multiminerale realizate din surse naturale. Ele sunt asimilate si folosite mai bine de catre organism decat preparatele sintetice. Importante nu sunt numai cantitatile ingredientelor, ci si mai ales propaortiile dintre ele.
Complexul vitaminic B
Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B, vita- mina H (biotina), paraaminobenzoic (PABA), colina si inozitol. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic, intr-o stransa interdependenta. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa, preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta
Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome, cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului, materata, deshidratarea pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B, fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.
Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. In stare normala se gaseste in cereale si drojdie. Este cunoscuta si sub denumirea de “vitamina performantei intelectuale”, de oarece are efecte benefice asupra activitatii sistemului nervos siu asigura cresterea randamentului intelectual. Are si un usor sfsct diuretic. Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesitatea de vitamina B1. Aduce o contributie importanta si la mentinerea tonsului musculaturii netede. Carenta duce la aparitia bolii beri-beri.
Vitamina B2 are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinilor, precum si in catabolismul lipidelor si a glucidelor. Imbunatateste vederea si contribuie la dezvoltarea fizica. Lipsa vitaminei B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizea-za aparitia unor boli deratologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei proteinilor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatii de stres. In alimente se gaseste impreuna cu vitamina B2. Vitamina B3 are un rol deosebit de important in procesele de oxido-reducere si in metabolismul lipidilor si glucidilor. Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor , precum si sinteyei normale a u nor hormoni. Are un efect calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolu-lui si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate helena
(mirosul neplacut al gurii).
Vitamina B4 favorizeaza absorbtia fierului, participa la metabolismul unor aminoacizi la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si, de aceea, este foarte utila an tratamentul unor anemii. Lipsa acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii congenitale. Recent, un grup de medici din Alabama a raportat ca acidul folic are un rol important an profilaxia cancerului de col uterin.
Vitamina B5 are rol an catabolismul glucidelor si lipidelor si, prin aceas-ta, la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol impor tant in desfasurarea multor reactii enzimatice. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor su-prarenale.
Vitamina B6 , prin faptul ca activeaza unele enzime, are multiple roluri. Participa la metabolismul aminoacizilor, a acizilor grasi esential si al fie-rului. Se gaseste an drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila for-marii anticorpilor si a hematiilor(globulelor rosii). Deoarece are un rol im-portant an metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in raport direct cu cantitatea de proteine consumate. Aportul crescut de proteine si un efort fizic sustinut si intens maresc considerabil necesarul de vitami-na B6 al organismului. Lipsa acestei vitamine afecteaza structura si func-tionarea normala a tesutului muscular. Este necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural.
Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedi ca incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Avidina din oul crud intarzie absorbtia acestei vitamine.
Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.
Impreuna cu inozitolul(ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica, im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la elimina-rea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare.
Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Im-preuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabi la transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si un efect calmant pronuntat.
Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiil-lor(globulele rosii). Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.
01are un rol important in sinteza proteinilor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contri-buie la dezvoltarea fizica,la cresterea poftei de mancare si a greutatii cor-porale. Din acesate motive, este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare,de memorare si de pastrare a echilibrului psihic.
Beta-carotenul (vitamina A)
Beta-carotenul ajunge in organism prin aport alimentar si este trans-format de ficat in vitamina A, in functie de necesitati. Vitamina A contribu-ie la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta or-ganismului fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important in mentinerea sanatatii pielii, parului, danturii si gingiilor. De asemenea participa si la biosinteza imunoglobulinelor, stimuleaza activitatea siste-mului imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile fi-catului sau de batranete. Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bu-cala, faringiana, laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant efici-ent in tratamentul infectiilor respiratorii, emfizemului pulmonar si hiperti-roidismului; accelereaza dezvoltarea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Beta-carotenul are rol si in profilaxia cancerului. Efectul profilatic al beta-carotenului in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabo-litilor cacerigieni formati in organism sau a substantelor cancerigiene a-junse in organism din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usorde eliminat. Beta-carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardic.
Rezultatele unei cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii, pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiatice si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic beta-caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta. In Lin Xian, regiune muntoasi a Chinei, incidenta cancerului gastric si esofagian este cea mai mare din lume. Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice, unor persoane sanatoase, cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani, diverse combinatii de vitamine A, B,C si E si de substante minerale. La cei care au primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbonlavirilor de cancer gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferente semnificative.
Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului, prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica utilizarea sa in profilaxia bolilor maligne. Zincul regleaza circuitul vutaminei A in celule. Beta-carotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: morcovii, spanacul si varza creata, dintre zarzavaturi, si pepenii galbeni si caisele, dintre fructe. S-a observat ca la japonezii si norvegienii care consuma, prin traditie, alimente cu un continut bogat in beta-caroten, incidenta imbonlavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de col uterin este mult mai scazuta. In cele mai multe cazuri, alimentele consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine. In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu si nitrati decat de beta-caroten, exceptie facand doar plantele cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur din suplimente alimentare.

VITAMINA C
Vitamina C face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile si din aceasta cauza, in cazul unei solocitari fizice excesive, se elimina in cantitati mari din organism. Din fericire, cercetarile recente au descoperit preparatele cu absortie lenta datorita carora vitamina C poate fi prezenta permanent in organism si isi va exercita efectul benefic pe o durata mare de timp.
Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale.
Vitamina C se gaseste atat in zarzavaturi cat si in citrice, sursa naturala principala constituind-o macesele in care se gaseste impreuna cu asa-numitele flavonide care sporesc efectele acidului asboric.
Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Acidul asor-bic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. Accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Are efect antistres, facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Creste si mentine randamen-tul fizic. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. La fel ca majoritatea vitaminelor, vitamina C se descompu-ne usor si este sensibila la lumina, caldura si vapori de apa. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea.
Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P, insa nu sunt vitamine propriu-zise. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C, fiind preferata, astfel, adminitrarea lor concomitena.
Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si, din acest motiv, acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive, deoarece reduce durerea, atenueaza efectele loviturilor, are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. Impreuna cu vitamina C, bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Participa la sinteza acizilor biliari, scad colesterolemia si, prin efectul reducator, previn formarea cataractei.
In preparatele de vitamina C din extracte naturale, acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat, care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica.