Vechea zicala conform careia: “Suntem ceea ce mancam” este in mare 
  parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile 
  intr-o construstie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste 
  si a se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare. n3q4qm
  Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind 
  anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi -; care 
  sunt componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, muschii, piele, parul, 
  dintii si unghiile. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca 
  nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. Deci e important sa consumam 
  o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare 
  substanta nutritiva. Daca un aliment este consumat in exces, iar altul nu este 
  consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se 
  in starea generala a sanatatii.
  
  Alimentatia si individul
  Problema in stabilirea alimentatiei echilibrate, este ca, desi se poate fixa 
  un model de baza , acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptata nevoilor fiecarui 
  individ in parte. Varsta, modul de viata, chiar si clima, pot influenta echilibrul 
  de substante nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. Foarte important, 
  insa, este sa consumam intotdeauna alimente bune, bogate in substante nutritive, 
  pentru a ramane sanatosi, mai ales in timpul adolescentei, cand organismul este 
  in curs de crestere si dezvoltare.
  
  Proteinele
  Principalele substante nutritive ce se afla in alimentele pe care le consumam 
  snt proteinele, carbohidantii, grasimile, vitaminele, mineralele, apa si fibrele.
  Organismul unei persoane sanatoase, care nu este supraponderala , contine 17% 
  proteine. Doar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. Proteinele 
  sunt raspandite in muschi, oase si cartilagii, piele, lichide ale corpului si 
  in toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii si creierul.
  Proteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. 
  In procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. 
  Organismul apoi separa si foloseste aminoacizii in diferite scopuri. O parte 
  vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului, 
  o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp, iar restul vor 
  fi transformati in hormoni, anticorpi si enzime. 
  Proteinele se gasesc in carne, peste, oua, lapte si alte produse lactate, precum 
  si in semintele de plante: nuci, boabe de fasole, mazare si cereale. Deoarece 
  oamenii apartin regnului animal, proteinele provenite din surse animale -; 
  oua, lapte, carne de pui si peste -; pot fi asimilate mai rapid decat cele 
  din surse vegetale, asa incat este foarte important ca vegetarienii sa-si obtina 
  necesarul de proteine din seminte de soia, nuci, faina de grau sa de seminte 
  de bumbac, deoarece acestea contin proteine din clase superioare.
  Desi proteinele insumeaza un procentaj ridicat din compozitia organismului, 
  nu rezulta ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. Din punct 
  de vedere procentual, o alimentatie echilibrata ar trebui sa contina 15-20% 
  alimente bogate in proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat in acest 
  fel, este mai usor sa exprimam consumul zilnic necesar in grame. Un adolescent 
  are nevoie de aprox 70-100 mg proteine pe zi, iar o femeie adulta 30 g proteine 
  pe zi. 
 
Carbohidratii
  Carbohidratii reprezinta o sursa de energie furnizata de mancare. Exista 2 tipuri 
  de carbohidrati degradabili -; amidonul si zaharul -; care se gasesc 
  in aproape toate alimentele naturale, cum ar fi cerealele, fructele, legumele, 
  laptele. Astfel, carbohidratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii 
  zilnice. Plantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de hrana, 
  deci semintele si cerealele, ca graul, porumbul sau orezul, mazarea si cartofii, 
  sunt surse bune de amidon. Painea si pastele, alimente bogate in carbohidrati, 
  sunt produse obtinute din cereale. 
  Zaharul desi are o valoare nutritiva redusa, este un element necesar organismulu. 
  Zaharul “arde” impreuna cu grasimea, pentru a produce energie. Problema 
  alimentara apare deoarece termenul “zahar” este asociat cu zaharul 
  alb, fololosit pentru indulcirea bauturilor, prajiturilor, biscuitilor, budincilor 
  si a altor produse. Acest tip de zahar este rafinat, iar in timpul procesului 
  de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritiva. De aceea specialistii 
  recomanda ca acest zahar sa fie consumat cat mai rar posibil.
Grasimile 
  Ca si carbohidratii, grasimile sunt o sursa de energie si, in general, furnizarea 
  energiei este mai constanta. In plus, o data supuse procesului de digestie, 
  o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in “depozitele de grasime” 
  din organism, situate sub piele si in jurul catorva organe importante, cum ar 
  fi rinichii, inima si ficatul. Aceste depozite apara organismul impotriva frigului 
  si protejeaza oasele si organele interne impotriva ranilor. Contrar unor teorii 
  la moda, o anumita cantitate de grasime ce invaluie organismul este esentiala 
  pentru pastrarea sanatatii. 
  Aproape toate alimentele contin grasimi, cu exceptia fructelor si legumelor. 
  Produsele animale -; carne, untura, produse lactate -; contin asa-numitele 
  grasimi saturate.
Vitaminele si mineralele
  Vitaminele si mineralele sunt componenete vitale ale unei alimenatii echilibrate, 
  dar se deosebesc de substante nutritive, iar functia lor este si ea putin diferita. 
  Vitaminele si mineralele se gasesc in alimente care sunt surse principale de 
  proteine, carbohidranti si grasimi.
  Un consum echilibrat de proteine, grasimi si carbohidrati, provenit in cea mai 
  mare parte din alimente naturale, contine in general toate vitaminele si mineralele 
  necesare sanatatii zilnice. Vitaminele si mineralele sunt distruse prin rafinare 
  ssi procesare, dar si prin gatit; de aceea este necesar consumul zilnic de fructe 
  si legume crude.
 
Fibrele 
  Fibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii echilibrate, deoarece 
  contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism. Acestea maresc 
  volumul de mancare consumata, incetinind trecerea sa prin intestin si lasand 
  substantelor nutritive timp pentru a fi extrase si absorbite.
  Fibrele provin din tesutul structural al plantelor, cunoscut ca celuloza, deci 
  se gasesc doar in legume. In urma rafinarii cerealelor, celuloa - sau fibra 
  alimentare -; este adesea inlaturata. Principalele surse de fibre sunt 
  faina integrala, din care se pot obtine paine sau paste, cerealele integrale 
  pentru micul dejun, orezul brtun si majoritatea 
Fluide esentiale
  Apa nu este o substanta nutritiva: nu are valoare energetica si totusi are un 
  factor important al alimentatiei echilibrate. Intr-adevar, avem nevoie de mai 
  multa apa decat de orice alta substanta nutritiva.
  Apa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru circulatia 
  substantelor nutritive in organism, insa este importanta si din alt motiv. In 
  urma reactiilor chimice din organism care transforma alimentele in energie, 
  grasime sau tesut nou, rezulta si materiale nefolositoare. Aceste toxine trebuie 
  eliminate din organism , altfel devin periculoase, si ele sunt eliminate prin 
  apa, fie sub forma de transpiratie, fie prin urina. Oamenii trebuie sa consume 
  aproximativ 3 litri de apa pe zi. Aceasta depaseste cu mult cantitatea de apa 
  continuta in bauturi -; ceai, cafea, etc. -; insa multe alimente contin 
  o a numita cantitate de apa, deci apa este preluata si din alimente.