s8s11sy
Leii sunt diferiti fata de celelalte feline datorita obiceiului lor de a trai in grupuri. Un grup este format din 2 pana la 12 femele adult si puii lor. Toate femele sunt rude: surori, mame, matusi si verisoare. O femela nascuta intr-un anumit grup va ramane in acel grup toata viata, cu toate ca un grup mai mare se poate divide in grupuri mai mici. Femelele dintr-o haita au grija de pui impreuna, vaneaza si mananca impreuna si isi apara cu agresivitate teritoriile de vanatoare, zonele de adapat si puii de grupuri de masculi.
Spre deosebire de femele, puii masculi sunt alungati din grup cand au varsta cuprinsa intre 2-4 ani. Daca sunt norocosi ei pleaca alaturi de frati si veri, daca nu atunci se alatura altor masculi. Aceste grupuri de 2 -; 6 masculi se numesc coalitii. Aceste coalitii urmaresc sa se imperecheze cu un grup de femele si sa aiba urmasi. Pentru a face aceasta ei trebuie sa alunge grupul de masculi care apara femelele, fapt care declanseaza niste lupte sangeroase, castigatorii fiind in general grupul de masculi mai numeros.
Aceste de schimbari reprezinta o perioada de probleme pentru femele si puii lor, deoarece noul grup de masculi va incerca sa omoare puii care aveau ca tati grupul de masculi anterior. Statisticile arata ca masculii acestia pot omora in jur de un sfert din numarul total de pui. Cand o femela isi pierde puii este dispusa sa se imperecheze mai curand cu noii masculi. Cu toate acestea femelele isi apara puii cu incapatanare. O femela singura in fata unui mascul nu are nici o sansa, dar impreuna ele sunt uneori in stare sa-s salveze puii.
Schimbarile violente a dominantei masculilor au loc la fiecare 2-4 ani. In perioadele dintre aceste schimbari relatiile dintre masculi femele si pui sunt in general pasnice. Legaturile sociale dintre lei sunt intarite prin comportamente sociale cum ar fi atinsul obrajilor si vocalize.
Cand o femela este in estru, o stare in care femelele sunt receptive actelor sexuale, ea se va imperechea in mod repetat cu toti membrii grupului de masculi. Dupa o perioada de gestatie de 110 zile, va naste 1-4 pui intr-un loc retras departe de grup. Puii vor fi introdusi in grup cand sunt in varsta de 8 saptamani. Deseori femelele nasc in aproape aceeasi perioada si isi impart datoriile de a proteja si hrani puii. Mamele alapteaza puii pana la varsta de 8 luni, cu toate ca acestia sunt dusi sa manance cu grupul de la varsta de 3 luni. La varsta de 11 luni puii invata sa vaneze cu haita. Insa le vor trebuii cativa ani de exercitii pentru a deveni vanatori desavarsiti. Femelele au grija de pui pana cand acestia implinesc 2 ani, ea fiind atunci gata pentru o noua serie.
Neavand nici un rol in cresterea puilor, masculii, cand nu dorm, patruleaza granitele vastului lor teritoriu, lasand urme de miros de urina si alte secretii care sa intimideze intrusii. Masculii dintr-un grup rag impreuna pentru a-s etala puterea si pentru a intimida potentialii rivali. Masculii incearca sa pastreze dominanta unui grup pentru cat mai mult timp posibil, deoarece masculii fara grup nu traiesc foarte mult, ei hranindu-se cu prada capturata de femele.
Leii vaneaza de obicei noaptea, deoarece sunt mai greu de observat. Prada lor preferata este formata din mamiferele cu copite, cum ar fi zebrele, bivolii, dar vor incerca aproape orice prada de la un iepure pana la o girafa. Tehnica de vanatoare este un destul de simpla leoaica se va furisa aproape de prada pana ajunge cam la 30 de m si dupa un sprint va dobora prada si o va omora fie prin sufocare, muscand-o de gat, fie muscand-o de ceafa. In cazul in care leoaica este observata de prada si aceasta incepe sa fuga leoaica va renunta. Cu toate ca leii sunt capabili sa atinga viteze mari nu au rezistenta necesara pentru a rezista unei urmariri.
Cand vaneza in grup leii abordeaza doua tactici, fie vor inconjura prada, fie un grup va urmari prada inspre alt grup. Leii vaneaza in grup cand trebuie sa prinda un animal de talie mare cum ar fi o zebra, si singuri cand trebuie sa prinda un animal de talie redusa cum ar fi un porc mistret. In orice caz cand este vorba de mancat se respecta o oarecare ierarhie: masculii primii, femelele si in final puii.

Bibliografie : Microsoft Encarta Encyclopedia 2000