Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de
ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi: efectul
de sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea
stratului de ozon si ploile acide. l9t23tq
Ca rezultat al progreselor in industrie, agricultura si tehnologie,
se creeaza cantitati tot mai mari de deseuri solide, deseuri menajere
si apele reziduale polueaza mediul. Intr-un mediu ecologic echilibrat,
deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute
creeaza un ingrasamant natural care imbogateste
solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici,
eliminand din nou in aer si sol elemente importante. Daca vrem
sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie
sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate.
Daca reziduurilor li se pemite sa domine mediul, echilibrul natural
este piedut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor,
vegetatiei si chiar a vremii.
Poluarea are diferite cauze si efecte -; pe uscat, in rauri si
mari, si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare
care ar trebui limitat.
POLUAREA SOLULUI este forma de poluare cea mai dificil de masurat si
de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul
sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale,
iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este in general
depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in apa sau in
stare uscata ori semiuscata. Noroiul contine cantitati
importante de substante nutritive, precum azotul si fosforul.
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact
cu solul. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija
pentru ca pamantul sa nu adaposteasca boli.
Multe locuri in care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fost
recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case.
Utilizarea pe scara larga a ingrasamintelor
poate diminua capacitatea bacteriilor de a descompune substantele organice si
de a crea substantele nutritive necesare plantelor. Pesticidele dauneaza
si ele atat bacteriilor cat si altor microorganisme utile din sol.
Solurile pot fi contaminate in urma unui accident.
ü Ex: Explozia produsa in anul 1986 la centrala Cernobal,
de langa Kiev. In urma exploziei au fost eliberate in
atmosfera substante radioactive care in cele din urma au
ajuns in sol. Particulele radioactive au fost purtate de vant deasupra
unei mari suprafete de pamant, incluzand partea de nord a
Peninsulei Scandinave si Tara Galilor. Animalele contaminate cu substante radioactive
au fost sacrificate.
Exista putini poluanti naturali. Solul contine anumiti fertilizatori,
cum ar fi nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in
decursul iernilor pot iesi la suprafata. In sol se mai gaseste
si aluminiu care poate ajunge in apele curgatoare prin diferite
reactii chimice.
O data cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se fac
masuratori chimice care lasa si ele anumite resturi in
apa.
POLUAREA RAURILOR - substantele care polueaza solul sunt adesea
spalate in paraie si rauri, provocand poluarea
apelor. Desi evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict controlata,
este de ajuns un mic accident pentru ca deseurile toxice sa distruga
un rau.
Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele, fluviile si raurile
pe cursul lor pana la revarsarea in mari. Ea
poate contamina si suprafetele intinse de apa, cum sunt iazurile
sau lacurile artificiale.
Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece agentii
poluanti se dizolva in apa.
Cand oamenii erau nomazi si mult mai putini ca numar, poluarea
apei era neglijabila deoarece raurile in care ajungeau deseurile
lor se curatau de la sine.
ü Ex: Raul Tamisa din Londra, a fost relativ curat pana
la inceputul anilor 1800, pentru ca apa era drenata in
principal de la suprafata. Se revarsau in rau si ape
reziduale, dar acestea ajungeau in puturi de decantare, de unde deseurile
lichide se scurgeau iar solidele se descompuneau. Dupa introducerea toaletelor
igienice, puturile de decantare n-au mai facut fata la intregul
lichid si apele reziduale au curs prin canale direct in rau. Raul
s-a deteriorat rapid si s-au declansat epidemii de holera si febra
tifoida. Statia de epurare construita cu un sistem de drenare
metropolitan al apelor reziduale a rezolvat momentan problema. Cresterea populatiei
si a industriei in zona Londrei a produs multa poluare in
zona de maree a Tamisei incat, in 1950, raul mirosea
neplacut in lunile de vara si pestii au disparut.
Construirea unor statii de epurare mai mari si mult mai eficiente a imbunatatit
calitatea apei, si in prezent Tamisa din Londra contine multe specii de
pesti.
Un fenomen ingrijorator este raspandirea substantelor
chimice complexe in apa potabila. Unele dintre aceste substante
chimice afecteaza hormonii din corpul uman, care controleaza rata
metabolismului si caracteristicile noastre sexuale.
Alte poluari ale raurilor au cauze naturale. De exemplu, raurile
serpuitoare in vai mature se pot bloca cu sol si deseuri spalate
de furtuni din regiuni muntoase. Pe masura ce raul devine
malos si stagnant, tot mai putine plante si animale supravietuiesc in
apa lipsita de oxigen.
Sursa cu cel mai mare potential de poluare este agricultura, care in Anglia
si Tara Galilor ocupa aproape 80% din totalul uscatului. Reziduurile
netratate de la fermele zootehnice sunt imprastiate pe terenuri
si o parte isi croiesc drum pana la cursurile de apa.
Reziduurile de animale sunt de 100 de ori mai toxice decat apele reziduale
tratate rezultate din instalatiile de canalizare si, deversate in cursurile
de apa, cauzeaza catastrofe ecologice majore.
Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de reziduurile
care se scurg din fermele piscicole, din cauza produselor farmaceutice folosite
aici pe scara larga pentru a preveni raspandirea
bolilor.
POLUAREA MARILOR -; apa raurilor se scurge in mare
si ca rezultat, intinderi mari de litoral au plaje inadmisibil de poluate.
Scurgerile de petrol din navele -;tanc transoceanice pot distruge viata
salbatica pe intinderi mari.
Poluarea cu petrol a marilor poate aparea cand se curata
tancurile petroliere sau cand au loc accidente pe platformele de forare.
ü Ex: In 1989 petrolierul Exxon Valdez a lovit un recif in
Prince William Sound, din apropierea Alaskai. Au fost deversati in
mare aproximativ 240000 de barili de titei. In cateva saptamani,
pata de petrol a cuprins 1600 km de tarm, inclusiv plajele a trei parcuri
nationale si cinci rezervatii naturale.
Poluarea marii si tarmurilor este provocata de oameni.
Descarcarea otravurilor si deseurilor in mare are loc fie
direct fie prin raurile poluate. Un poluant insidios sunt algele toxice,
care infloresc cu usurinta in ape bogate in azot si
fosfati. Asemenea ape imbogatite artificial cu minerale se numesc
„eutrofe”.
Petrolul este printre principalii contaminatori ai marii, cu 3,5 milioane
de tone descarcate in oceane in fiecare an. Acesta reprezinta
o tona pentru fiecare 1.000 de tone extrase pe Pamant.
POLUAREA OCEANELOR - aproximativ 360 milioane km2 din suprafata Pamantului
sunt oceane. Din pacate apele oceanelor sunt adesea loc de deversare
a reziduurilor; cu efecte adverse asupra vietii marine. Oceanele sunt legate
de uscat prin intermediul raurilor care sunt transmitatorii poluantilor.
Substantele chimice (petroliere, fertilizatorii-nitratii si fosfatii, insecticidele,
erbicidele, care nu se descompun in contact cu solul se infiltreaza
prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate
pana in oceane. Titeiul si alte substante petrochimice sunt
principalii poluatori ai oceanelor.
ü Ex: Cea mai mare deversare de titei de pana acum a reprezentat-o
sabotajul deliberat al puturilor petroliere din Kuweit prin care s-au eliberat
2,5 -; 5 milioane de barili de petrol in Golful Persic. Efectele
pe termen scurt au fost 25.000 de pasari moarte si piscicultura
periclitata. Pe termen lung, efectele asupra habitatelor de pe coasta
se pot raspandi pana in oceanul Indian.
Poluarea afecteaza toate oceanele globului, dar apele de coasta
sunt mai afectate decat cele din largul marilor deoarece acolo
exista in prezent mult mai multe surse de poluare, de la instalatiile
industriale de coasta pana la transportul maritim intens.
In jurul Europei si a coastei estice a Americii de Nord, platformele continentale
din apele putin adanci au fost exploatate de catre om pentru stridii,
midii si fermele piscicole care au devenit astfel vulnerabile pentru bacteriile
toxice, alge si poluanti. Platformele sunt folosite si pentru exploatarea titeiului
care mareste riscul deversarilor si poluarii.
Din toate habitatele, oceanele sunt cel mai putin cercetate si studiate de oamenii
de stiinta.
POLUAREA AERULUI -; este adesea vizibila sub forma fumului din
hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un
amestec de gaze si chimicale si poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui
puternic, datorita unei reactii chimice provocata de lumina.
Smogul care rezulta are un miros neplacut si provoaca lacrimare.
Pe langa efectele directe ale inspirarii aerului poluat,
aerul poluat are si un efect devastator asupra mediului.
Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor
cadea odata cu ploaia provocand fenomenul de ploaie acida.
Substantele chimice poluante din aer ajung si in lantul alimentar, fiind
absorbite de plantele din regiunile poluate. Alta tulburare a echilibrului
ecologic din atmosfera este provocata de anumite tipuri de pulverizatoare
cu aerosol.
ü Ex: Incendierea campurilor petroliere din Kuweit, in 1991,
a dat nastere unui strat gros de fum care a planat deasupra tarii. Daunele
pe termen lung provocate de acest act de vandalism sunt inca necunoscute.
Utilizarea petrolului provoaca poluari masive ale aerului in
multe orase. Gazele de esapament evacuate de autoturisme si de alte masini cu
combustie interna contin gaze otravitoare cum ar fi monoxidul
de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot si de plumb. Unii dintre acesti
agenti de poluare reactioneaza cu lumina soarelui producand acel
smog neplacut, fotochimic, care pluteste deasupra multor orase, cum ar
fi Los Angeles sau Mexico City.
POLUAREA FONICA -; desi zgomotul in mediul urban nu reprezinta
o noutate, este ciudat ca cercetarea sistematica a poluarii
fonice este relativ recenta. Cand se fac masuratori,
este important de luat in seama ca efactul asupra urechii
umane nu depinde doar de intensitatea sunetului, ci si de frecventa sa, unele
zgomote de frecventa inalta suna mai tare decat
frecventele mai joase la acelasi nivel de dB. Scara utilizata de obicei
este scara ingreuiata „A”, exprimata dB(A),
aceasta scara nu poate fi tratata aritmetic, dublarea nivelului
de zgomot nu dubleaza nivelul de dB(A).
NIVELELE MAXIME GENERAL ACCEPTABILE DE ZGOMOT PENTRU DIFERITE TIPURI DE MEDII
DE LUCRU SI REACTIILE ESTIMATE ALE UNEI COMUNITATI LA NIVELE INALTE
DE ZGOMOT masurate in dB(A).
- Ateliere si cladiri de constructii unde comunicarea este necesara
-; 70
- Birouri de atelier, birouri de fabrici si camere de control, precum si alte
locuri unde este necesara comunicarea faciala - 60
- Birouri generale - 50
- Birouri private si camere mici de conferinta - 45
- Birouri si camere de conferinta unde este necesar un standard inalt
35
REACTIA ESTIMATA A COMUNITATII LA ZGOMOT
- 0 Nu s-a observat vreo reactie
- 5 Plangeri sporadice
- 10 Plangeri frecvente
- 15 Amenintari de reactie a comunitatii
- 20 Actiune viguroasa a comunitatii
Alti factori care transforma sunetul intr-un agent de poluare sunt
persistenta zgomotului (daca este constant, intermitent sau ocazional),
promptitudinea lui (daca creste treptat sau apare exploziv) si perioada
de zi in care apare.
Daunele provocate de oameni raman: poluarea, pescuitul in
exces si exploatarea resurselor naturale si minerale.
Atmosfera este in pericol, ca urmare este in pericol intregul
mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri
radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.
Actiunile pentru reducerea poluarii sunt esentiale daca vrem ca
viata pe Pamant sa continue. Ele pot fi intreprinse
de guverne si sunt costisitoare. Dar ar trebui sa fim dispusi sa
platim scump supravietuirea omenii.