Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este
sarac in substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie
unica in lumea plantelor: captureaza animale vii pe care le “consuma”.
Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate, desi sunt
foarte reale, si surprinzator de frecvente. Sunt grupate in 6 familii, care
cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile Globului, in medii
de viata variate. u5n3nh
Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite, deosebindu-se 5 tipuri: capcana-ulcior,
capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcana veziculara, capcana -; varsa,
dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.
Ulcioare
Plantele care apartin acestei categorii, reusesc sa atraga prada prin tot felul
de siretlicuri. Unele atrag insectele prin coloratia marginilor si a peretilor
interni, altele prin seva dulce. Plantele din genul Sarracenia au frunzele sub
forma de ulcior, prevazute la margini cu niste peri orientati in jos: acestia
impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze. Un alt motiv, pentru
care victima plantei nu evadeaza, este faptul ca seva dulce contine substante
narcotice, care ametesc insecta.
Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulcioruluisecreta enzyme,
care accelereaza descompunerea corpului insectei. Cateva insecte reusesc sa
supravietuiasca in ulcior si in asemenea conditii. Larvele unei specii de tantari
Wycomyia Smitbii, de fapt traiesc in ulciorul plantei Sarracenia purpurea, formele
adulte intrand si iesind fara probleme. Specia de paianjen Misumenops nepenthicola
este un locuitor frecvent al ulcioarelor.
Plesnitoare
Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui
Venus (Dionaea muscipula). Capcana se formeaza pe limbul frunzelor. Nervura
principala formeaza un fel de incheietura, frunza fiind alcatuita din doi lobi
marginiti de dinti. Cei cate 3 peri senzitivi ai lobilor declanseaza sistemul
de capcana.
Daca o insecta atinge vreun per, procesul este declansat, dar numai la a doua
atingere (a aceluiasi per sau al altuia), care provoaca in radacina plantei
o excitatie pentru inchiderea capcanei. Indifferent de caz, la plesnitoarea
lui Venus s-a dezvoltat un system de declansare in doi timpi: prin acesta se
evita activarea accidentala a capcanei, de exemplu, in urma unei picaturi de
ploaie.
Dupa activarea capcanei, aceasta se inchide imediat, intr-o fractiune de secunda.
Intre dinti ramane un spatiu sufficient de mare, pentru ca insectele mai mici
sa poata iesi. In schimb, daca prada este mai mare, capcana se va inchide treptat,
in cateva ore, pana cand victima este zdrobita.
Capcane adezive
Capcanele plantelor din Drosera si Drosophyllum, Pinguicula, respective Byblis,
sunt prevazute cu substante lipicioase, cu care prind insectele. Substanta lipicioasa,
cu un continut ridicat de glucide, este secretata de niste glande tentaculare
specializate, situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule,
in momentul in care vor zbura pe planta. Miscarile produse in incercarea de
a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care
o vor imobiliza si mai strans.
Capcane veziculare
Plantele care apartin genului Utricularia respective Polypompholys, traiesc
in balti. Veziculele piriforme care cresc pe frunze se pot inchide cu un capac.
Niste glande speciale vor elimina apa in interiorul veziculei, de aceea capacul
va fi tinut inchis de presiunea externa a apei. Aceste plante secreta o substanta
cu un continut de glucide, care va atrage prada, si in acelasi timp va intari
capacul.
Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pana la nivelul capacului,
care se si deschide imediat ce perii au fost atinsi. Diferenta de presiune impinge
capacul in interior, iar victima este aspirata impreuna cu apa. Capacul se inchide,
glandele elimina apa din vezicula, iar digestia pradei este inceputa.
Capcane varsa
Genlisea se gaseste deseori in vecinatatea plantelor din genul Utricularia.
Este o specie de trandafir, care pluteste in apele mai putin adanci, partial
scufundata. Frunzele sunt impartite de un pedicul scurt in doi lobi, fiind scufundate
in apa. Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat; peretii
interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri, glandele de l;a ceste nivel
secretand o substanta lipicioasa. Perii orientati in jos, permit patrunderea
vietuitoarelor acvatice in capcana, dar iesirea este impiedicata.
Stiati ca?
A Unul din reprezentatii genului Nepenthes are un ulcior atat de mare,
incat chiar si un sobolan sau o pasare s-ar putea ineca in el.
A Una dintre enzimele secretate de Nepenthes se numeste nepenthesin.
Aceasta enzima descompune proteinele pradei in aminoacizi. Acest process ii
va furniza plantei azot, in mediile de viata tropicale, umede, sarace in aceasta
substanta.
A Invelisul extern al insectelor este o potentiala sursa de azot. Acest
invelis este de fapt format dintr-o substanta practic indestructibila, chitina.
Cealalta enzima secretata de Nepenthes poate descompune chiar si aceasta substanta
rezistenta.
A Multe plante carnivore poseda o capcana cu arc, actionata de o excitatie
electrica produsa in planta.
A Ulcioarele lui Sarracenia in forma de trompeta, pot avea un metru lungime.