Antotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele. Oamenii
primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ii aveau nevoie sa le
cunoasc` miac`rile ii comportamentul pentru a le v@na cu succes.. An\elegerea
comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare ii cercet`ri minu\Ioase.
Studiul itiin\ific al coportamentului animalelor este denumit etologie l3v18vs
A. Migra\ia
Migra\ia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaz` sau
c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite
sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai calde ii mai sigure
pentru reproducere. Cele mai multe migra\ii au loc o dat` pe an intr-un anumit
anotimp, dar altele apar mai mult sau mai pu\in frecvent. Cu toate c` migra\iile
sunt necesare, acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului,
expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa m@ncarii sau epuizarea.
1. Migra\ia in mediul terestru An mediul terestru, an regiuni precum savanele
aficane ii tundra arctic`, m@ncarea ii apa sunt rare mai tot timpul. Turmele
de animale c`l`toresc an func\ie de sezon pentru a folosi c@t mai bine resursele
existente. De exemplu, an Canada, caribuul petrece iarna an p`durile de conifere.
An aprilie, el migreaz` an nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru
reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se antoarce an p`dure
de andat` ce iarna arctic` reancepe ii p`m@ntul este acoperit de o crust` groas`
de ghea\`. An timpul migra\iei acestora, ei sunt urma\i de lupi. Lupii v@neaz`
animalele tinere sau bolnave care nu pot \ine pasul cu restul grupului.
2. Migra\ia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele zboar`
din zonele cu ierni mai calde ii cu cantit`\i mari de hran` anspre zonele mai
reci unde-ii depun ou`le ii-ii cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hran`
andestul`toare numai prim`vara ii vara. Unele specii migreaz` oricum an zone
cu mai pu\in` hran`, dar care ofer` mai mult` protec\ie an perioada reproducerii
ii cresiterii puilor. P`s`rile se antorc an fiecare an an aceste locuri de reproducere.
Cea mai lung` distan\` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul an
care depune ou`le, din zona arctic` p@n` an Anctartica ii anapoi, an fiecare
an -; o c`l`torie dus -; antors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu
sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghe\a dur` a m`rii pentru
a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceeaii pereche
de pinguini va reveni la acelaii cuib an fiecare an.
3 Migra\ia an mediul acvatic. Si an mediul acvatic exist` multe vie\uitoare
care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre cele
unde se reproduc si anapoi, an fiecare an. Din noiembrie p@n` an aprilie, balena
albastr` ii balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici, numite krill an regiunile
polare. Odat` cu apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ii
Indian ca s` se reproduc` an apele tropicale calde. Balenele tinere consum`
mai pu\in` energie pentru a-ii p`stra corpul cald, an apele tropicale calde,
mai mult dec@t an cele polare.
Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu an altul. Astfel broaitele
\estoase, broaitele r@ioase, tritonii ii salamadrele se reproduc an ap`, dar
iii petrec aproape tot timpul pe uscat. An fiecare an se antorc la lacurile
ii r@urile an care s-au n`scut.
4 Monitorizarea migra\iei an diferite medii . Cercet`torii folosesc metode variate
de urm`rire a miic`rilor speciilor migratoare, ancluz@nd radarul ii monitorizarea
prin sateli\i. Cercet`torii pot recunoaite anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri
la picioare. Aceasta ajut` la indentificarea traseului de migra\ie al speciilor.
P`s`rile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale
deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi
echipate cu zgard` sau transmi\`tor radio, dar numai an timp ce se afla sub
anestezie.
B. Cooperarea
Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul an care membrii
unei specii se adun` an grupuri pentru activita\i ca v@n`toarea, ap`rarea sau
angrijirea puilor. Exist` multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi:
cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar
altele permanente ii str@ns unite av@nd structuri clare.
1. Siguran\a prin num`r Traiul an grup ofer` animalelor multe avantaje -;
o protec\ie mai mare fa\` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru s` g`seasc`
hran` ii protec\ie ii m`rirea ianselor de supravie\uire.
An r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@itele negre formeaz` c@rduri mari iarna ca
s` se hr`neasc` an zonele ml`itinoase cu cantita\i mari de iarba \iparului.
Acest lucru are avantajul c` unele se pot hrani an timp ce altele supravegheaz`
amprejurimile de duimani, ii rezult` c` fiecare pas`re poate s` petreac` mai
mult timp cu hr`nitul dec@t dac` ar fi fost singur`. Alte pasari cum ar fi corbii
de mare, formeaz` grupuri, colonii, numai an perioada de amperechere. Creite
astfel iansa fiec`rui individ de a-ii g`si un partener. Cuiburile sunt amplasate
an zone protejate ca s` se micioreze riscul datorat prad`torilor. Dac` unul
dintre membrii coloniei este an pericol, strig`tul acestuia poate alerta tot
grupul.
An mediul acvatic, mii de peiti anoat` unul l@ng` altul an aceeaii direc\ie.
Ei se gr`besc, ancetinesc ii se antorc ampreun`. Tr`ind an bancuri uriaie se
reduce iansa individului de a fi m@ncat .
An plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, tr`iesc an
turme mari pentru siguran\`. Pr`d`torii nu atac` an general tot grupul ci iii
aleg un animal solitar, prea b`tr@n, prea t@n`r sau bolnav care nu mai poate
\ine pasul. Antr-o turm` zebrele stau an grupuri mici de familie, conduse an
general de un mascul mare. Acesta d` un semnal de alarm` dac` grupul este an
primejdie iar animalele stau antotdeauna aproape unele de altele.
2. V@natul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii ii cimpanzeii, coopereaz`
ca s`-ii op\in` prada, v@n@nd ampreun` ii amp`r\ind hrana. Leii sunt singurele
feline mari care tr`iesc an grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt
alc`tuite din doi sau trei lei ii c@teva leoaice ii puii lor . Leoaicele v@neaz`
cel mai mult, lucr@nd an echipe ca s` p`c`leasca turmele de antilope ii zebre,
prada lor favorit`. Odat` aleas` prada, echipa se desparte ii se apropie din
diferite direc\ii ancerc@nd s` separe victima de turm`. Apoi ele fac un atac
combinat sau o ambuscad`. Dac` v@n`toarea reuieite prada este amp`r\it` de grupul
familial, masculii av@nd « prima ambuc`tur` ». Un animal s`lbatic
va asigura unui grup de lei destul` hran` pentru dou` zile.
3. Societ`\i de animale. Multe vie\uitoare tr`iesc an socieat`\i. Printre acestea
se numar` cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societ`\i de gorile
; gorilele sunt animale timide ii bl@nde. Ele tr`iesc an familii de aproximativ
12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu.
Gorilele iii petrec majoritatea timpului pe sol, an p`duri, hr`nindu-se an liniite
cu vegeta\ie. Gorila cu spatele argintiu este an general un mascul b`tr@n care
apar` de intruii ii andep`rteaz` rivalii grupului. Gorilele iii petrec mult
timp angrijindu-se una pe cealalt`, fapt care joac` un rol esen\ial an via\a
social` ii le ajut` s` \in` grupul unit. Un pui de goril` p`streaz` contact
continuu cu mama lui p@n` la v@rsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare
fa\` de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp an apropierea liderului.
El este tolerant cu gorilele mici ii va angriji puii pentru perioade scurte
de timp.
Majoritatea animalelor stau an grupul natal cel pu\in opt ani. Masculii, an
general, pleac` la maturitate ii c`l`toresc singuri, deseori ani de zile, p@n`
ce conving femelele s` stea cu ei ii s` formeze un nou grup.
C. Asocieri de animale.
Nu numai membrii aceleaii specii tr`iesc ampreun`. Exist`, de asemenea, asocieri
str@nse antre membrii a dou` specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice
pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. An unele cazuri o specie
poate face r`u celeilalte sau chiar s` o omoare.
1. Simbioza. Simbioza este asocierea a dou` specii ce profit` am@ndou` de aceasta.
Unele animale de exemplu, op\in hran` m@nc@nd parazi\i ii insecte de pe altele
mai mari. Astfel animalele mari profit` de faptul c` sunt angrijite.
Peitii cur`\`tori lucreaz` an perechi, an zone numite « sta\ii de cur`\are
» aflate an recifurile de corali. Peitii mai mari viziteaz` aceste zone,
la fiecare c@teva zile , pentru a fi cur`\ati. Peitii cur`\`tori fac un dans
de semnalizare a identit`\ii astfel anc@t peitele mare s` nu-i m`n@nce. Aceitia
andep`rteaz` tegumentele moarte, ciupercile ii parazi\ii. Ei pot s` «
serveasc` » 50 de clien`i pe zi.
Graurii cur`\`tori caut` de m@ncare pe zebre, girafe, rinoceri ii alte mamifere
mari. Ghearele lor sunt asezate astfel `ncat s` le permite s` alerge an susul
ii josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor andep`rteaz` puricii,
capuiele ii al\i parazi\i pe care mamiferele nu-i pot andeparta singure.
|estoasele uriaie de Galapagos sunt cur`\ate de parazi\i de c`tre cinteze. O
\estoas` anun\` c` este preg`tit` pentru a fi cur`\at` antinz@ndu-ii g@tul ii
andep`rt@ndu-ii picioarele an aia fel anc@t s` i se ridice carapacea.
Peitii clovn c@itig` at@t protc\ie c@t ii hran`, st@nd l@ng` anemona de mare
veninoas`. An schimb, peitii ap`r` anemonele de duimani cum ar fi peitii fluture
care au obiceiul de a muica tentaculele anemonelor.
2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci c@nd o specie din asociere beneficeaz@
c@itig@nd hran` ii un ad`post, ii celelalte r`m@n neafectate.
St@rcii de ciread` stau an apropierea elefan\ilor, rinocerilor ii altor mamifere
mari. Ele m`n@nc` insectele care ies din p`m@nt, deranjate de picioarele acestor
animale mari.
Ratonii vin an oraie ca s` caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaz`
pe oameni.
3. Parazitismul. Parazitismul are loc c@nd o specie (parazitul) c@itig` de pe
urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de parazi\i. Majoritatea nu-ii
ucid gazdele, c`ci dac` ar face-o ii-ar reduce iansele de supravie\uire.
Exoparazi\ii cum ar fi puricii, sunt sug`tori de s@nge, ce tr`iesc pe exteriorul
gazdelor. Endoparaziaii cum ar fi tenia, tr`iesc an corpul gazdei hr`nindu-se
cu m@ncarea acesteia. An interiorul intestinelor umane pot tr`ii tenii lungi
de p@n` la doi metri.
Parazitismul reproductiv ; cucii sunt parazi\i reproductivi care ies din ou.
O femel` depune p@n` la 12 ou` fiecare an cuibul unei p`s`ri mai mici cum ar
fi pitulicea, apoi al abandoneaz`. Oul unui cuc este asem`n`tor ca form` ii
m`rime cu ou`le gazdei. C@nd ies din ou, puii de cuc le amping pe celelalte
an afara cuibului. Puiul este an curand mult mai mare dec@t « parin\ii
» s`i ai are nevoie de mai mult` hran`.
D. Comportamentul in conditii extreme.
Diverse specii tr`iesc an condi\ii de c`ldur`, frig excesiv sau antuneric total,
an deiert, zone polare, occeane ii peiteri sau mun\i. Tipuri de comportament,
c@t ii adapt`ri fizice le permit s` supravie\uiasc` an aceste habitate.
1.Supravie\uire an regiunile polare. Iarna, an regiunile polare, temperatura
poate cobora sub -80° C . Statul sub z`pad`, unde temperatura scade rare
ori sub -7° C este o metod` de supravie\uire. O femel` de urs polar ii puii
ei aii petrec lunile cele mai reci ale anului antr-un b@rlog s`pat an n`me\i
de z`pad`. Acesta este format dintr-un tunel din care se intr` an camera mamei
iar apoi an camera puilor. Anc`perea femelei se continu` cu o camer` inferioara,
ii este aerisit` printr-o gur` de ventila\ie. Anainte de intrarea an tunel se
g`seite o creas`a mare de z`pad`.
Hrana este foarte s`rac` c@nd p`m@ntul ii marea anghea\` ii sunt acoperite cu
z`pad`. Multe animale au metode ingenioase de ob\inere a hranei. Vulpile adulmec`
lemingii de sub z`pad` ii-i omoar` s`rind c@t mai sus ii apoi c`z@nd cu toat`
greutatea astfel anc@t s` sparg` crusta de ghea\` de deaspura lemingului. Vara
vulpile polare angroap` hran` ii ou` an stratul de suprafa\` al tundrei. Ele
scot hrana anghe\at` din ascunz`tori, an timpul iernii. Focile fac g`uri de
ghea\a pentru a putea respira. Uriii polari localizeaz` focile dup` miros ii
le asteapt` s` apar`. De asemenea ei sparg ghea\a pe ntru a prinde puii de foc`.
Puiul este scos afar` cu laba ii apoi apucat cu f`lcile.
2.Supravie\uire in deiert An deiert temperaturile pot atinge 500°C an tipul
zilei iar apa este foarte pu\in`.Animalele de deiert trebuie s`-ii p`streze
temperatura corpului f`r` s` piard` prea mult` ap` prin evaporare.An acest scop
ele folosesc multe metode.Ad`postirea sub p`m@nt sau la umbr` este una dintre
cele mai obiinuite.Veveri\ele de p`m@nt petrec p@n` la iapte luni an vizuine
ad@nci unde dorm p@n` la iase ore odat` conserv@nd apa ii enrgia.Vizuina se
g`seite la un metru sub p`m@nt.
Majoritatea animalelor care trebuie s`-ai petrec` timpul la soare se miic` astfel
anc@ts` reduc` suprafa\a corpului aflat` an contact cu nisipul fierbinte
Exista o foarte str@sa leg`tur` antre comportamentul animalelor ii adapt`rile
lor fizice.
