v9o22oz
1.1.Biosfera - sistem ecologic;
1.2.Componenta biosferei;
1.3.Ecologia geochimica si biochimica;
1.4.Economia biosferei;
1.5.Omul contemporan in biosfera.
1.1.Biosfera definita ca totalitate a ecosistemelor, respectiv ca totalitate
a vietuitoarelor din geosferele care contin viata, constituie nivelul integrator
al vietii la scara planetara. In sens strict biologic biosfera cuprinde numai
invelisul vitalizat al terrei, numai partea crustei terestre locuita de organisme.
In sens larg geochimic, ea reprezinta un sistem planetar eterogen care cuprinde
lumea vie si biotopurile sale cat si acele parti ale crustei terestre care nu
sunt populate de organisme, dar care sunt influentate chimic de materia vie.
Sub aspect ecologic biosfera se infatiseaza ca un gradient al tuturor ecosistemelor,
de la gropile abisale pana la cele mai inalte culmi montane, de la Ecuator la
Pol.
Definita mult timp ca geosfera ce cuprinde totalitatea vietuitoarelor, in conceptia
actuala biosfera este constituita nu numai din substanta organica, dar si din
cea anorganica de provenienta fie cosmica (energie solara), fie de origine terestra
(roci, apa, aer) reprezentand forma cea mai cuprinzatoare de interdependenta
dintre natura vie si cea anorganica. La constituirea biosferei contribuie toate
geosferele terestre din a caror interferenta s-a nascut invelisul geografic.
Pentru biosfera s-a creat termenul de biogenosfera.
Din punct de vedere al geografiei fizice biosfera este o geosfera componenta
a invelisului superficial sau exterior al planetei. Ea este un domeniu de tranzitie
deoarece viata invaluie si strabate patura sedimentara inclusiv oceanul si troposfera.
Geografia biosferei:
Fiintele vii populeaza intreaga populatie a Terrei, materia vie fiind inegal
distribuita pe Pamant. Extinderea spatiala a vietii se realizeaza prin undele
populationale care reprezinta cresteri enorme ale numarului de indivizi ce fac
posibila asimilarea de noi spatii pentru o specie data (baza o reprezinta energia
geochimica).
Biogenosfera: nu are pe uscat o grosime mai mare de 25 Km, in oceane ea coboara
pana la 4000-5000 m adancime, din litosfera cuprinde partea ei superioara, aproximativ
5 Km.
Frontiera superioara a biosferei este conditionata de intensitatea iradierii
solare. Ea corespunde aproximativ cu inaltimea de 30 Km, respectiv cu ecranul
de ozon.
Limita teoretica inferioara a biosferei ajunge pana la cea mai profunda zona
a paturii sedimentare fiind foarte rar atinsa din cauza absentei fisurilor deschise
si a hranei. In teorie ea corespunde cu izoterma compatibila cu viata unei specii
date. In principiu, comunitatile de microorganisme patrund in adancurile litosferei
pana acolo unde patrund si capilarele acvifere.
Biotopurile extreme sunt acele biotopuri unde factorii abiogeni adopta valori
cu totul nefavorabile vietii:
-izvoarele termale (exista viata chiar la 90º C -; comunitati de bacterii);
-criobiotopurile: in pelicula de apa de pe gheata de la Pol.
1.2.Biosfera este alcatuita in principal din 7 tipuri de substanta: a).-Materia vie; b).-Materia organica biogena; c).-Materia inerta; d).-Materia bioinerta; e).-Materia radioactiva; f).-Atomi liber dispersati; g).-Pulberea cosmica;
*h).-Materia organica tehnogena. a).Sub aspect cantitativ materia vie constituie biomasa care nu reprezinta decat
0,001% din masa crustei terestre.
Biomasa se compune din: -fitomasa
-zoomasa
Pe continente, fitomasa reprezinta aproximativ 99% din biomasa continentala,
iar in ocean sub 50%. b).Materia organica biogena: restul organismelor moarte ce plutesc in suspensie
in grosimea apei sau sunt ingropate in sol si in straturile sedimentare fiind
doar partial descompuse. Reprezinta o cmponenta permanenta a biosferei si crustei
terestre si mai este denumita si detritus (faramituri). c).Materia inerta este reprezentata prin cele 3 geosfere superficiale anorganice
(litosfera, hidrosfera, atmosfera). Intre materia vie si materia inerta nu exista nici un
fel de substanta de tranzitie. d).Este o materie speciala (nici vie, dar nici moarta), nu este materie vie
pentru ca nu are ca intreg proprietatile sistemelor vii, nu este nici moarta
fiindca este imbibata cu organisme vii.
Ex: solul, malul, apa freatica. e).Este alcatuita din radio-izotopi (radionuclizi), adica izotopi cu durata
limitata de existenta fiind astfel un component natural al biosferei. Dintre
izotopii radioactivi naturali cu semnificatii ecologice deosebite amintim: radioizotopii
uraniului (235, 238), ai potasiului (40), ai hidrogenului (3). Radioizotopii
migreaza pe calea aerului si apelor cat si pe calea lanturilor trofice si cu
ajutorul migratiei organismelor. f).Pe alocuri in litosfera se formeaza zacaminte metalice alcatuite din atomi
ai unor anumite metale care nu formeaza oxizi sau saruri. g).Anual afluxul de particule solide de origine cosmica la nivelul Terrei se
estimeaza la 1,10 tone. h).Materia organica tehnogena: compusii organici produsi de industria chimica,
in special pesticidele sunt integrati in ciclurile materiei din biosfera ajungand
in sol, pe covorul vegetal, fauna, apele interioare si marine.
1.4.Economia biosferei:
Pentru viata, esential este metabolismul (schimbul de substanta intern si cu
exteriorul) cat si conservarea reactiilor acestui metabolism pe baza pastrarii
si transmiterii informatiilor genetice. Din desfasurarea metabolismului decurge
autoorganizarea si autoreglarea care au drept corolar cresterea.
In cadrul laboratorului vietii de pe Terra, cele 2 familii (plante si animale)
se deosebesc prin folosirea unor surse diferite de energie. Plantele obtin substante
cu entropie joasa din substante cu entropie inalta (CO2, aer).
Sistemele care pot schimba cu exteriorul atat substante cat si energie sunt
sisteme deschise (sisteme care nu scimba cu exteriorul decat energie). Toate
sistemele biologice sunt deschise. Aceste sisteme biologice privite in ansamblul
lor sunt structuri dinamice dependente de o continua disipare de energie din
mediu si in acest fel ele numindu-se disipative.
Activitatea sistemelor vii este integral sustinuta de fluxul de energie solara
care se revarsa asupra Pamantului. Din cantitatea totala 2/3 strabate atmosfera
iar 1/3 este reflectata in spatiul cosmic.
Energia termica contribuie direct la desfasurarea unor procese chimice cum ar
fi respiratia, transpiratia,cresterea si dezvoltarea, determinandu-le intensitatea
direct si indirect, modificand actiunea altor factori ecologici de care acestea
depind.
Rata de conversie a energiei solare in energie chimica a compusilor organici
se defineste ca productivitate pimara.
