Hipocrate afirma ca bolile se pot vindeca pe trei cai: r4t14td
1. singure
2. prin metoda contrariilor 
3. prin metoda similitudinilor (asemanarilor)
DEFINITII
Homeopatia este o metoda terapeutica , bazata pe principiul similitudinii (asemanarii): 
similitudinea (asemanarea) care exista intre simptomele toxice ale unei substante 
si puterea sa de vindecare. Astfel, numeroase substante, administrate in doze 
ponderale (mari), provoaca diverse simptome unei persoane sanatoase, in timp ce 
aceleasi substante, administrate in doze mici, vindeca bolnavi cu boli care au 
simptome asemanatoare. 
 Homeopatia se caracterizeaza de asemenea prin individualizarea tratamentului. 
  In cadrul terapiei homeopate exista, in mod special, persoane bolnave, si nu 
  boli in sine, tratamentul fiind administrat si condus in functie de specificul 
  fiecarui pacient, rezultatele tratamentului depinzand intotdeauna de reactivitatea 
  particulara-individuala a pacientului. 
 Homeopatia este recomandabila de preferinta pacientilor care vad in ea o terapie 
  eficienta, naturala, fara efecte adverse, contraindicatii sau efecte secundare.
  Plecand de la realitatea ca Homeopatia este o METODA TERAPEUTICA si NU o MEDICINA 
  HOMEOPATA, medicul homeopat este in primul rand medic -; format in sistemul 
  medical firesc de invatamant, cu grade de specialitate castigate prin concursuri 
  si examene, care, suplimentar studiilor sale de medicina, a decis sa-si completeze 
  sistemul terapeutic prin cunoasterea homeopatiei. Astfel medicul va putea alege 
  cea mai buna metoda terapeutica, cea adecvata, pentru pacientul sau, pentru 
  redarea sanatatii sale.
  Homeopatia se adreseaza tuturor varstelor, de la sugari la varstnici.
  Homeopatia are o plaja de aplicare foarte larga. Asa cum terapia alopata (care 
  foloseste medicamentele uzuale din farmacii) se adreseaza in general tuturor 
  afectiunilor, bolilor sau disfunctiilor, asa si Homeopatia se adreseaza tuturor 
  problemelor de sanatate ale pacientilor. Evident, ca si celelalte modalitati 
  terapeutice (alopatia, fitoterapia, apiterapia, dietoterapia, kinetoterapia, 
  acupunctura, chirurgia etc.), si Homeopatia are limitele ei din punct de vedere 
  al posibilitatilor curative totale. 
 
AMANUNTE
  Medicamentele homeopatice -; numite in mod curent REMEDII, sunt de origine 
  naturala 100% = vegetale, minerale sau animale. Substanta baza numita tinctura 
  mama este supusa unor procedee indelungi si minutioase de purificare, diluare 
  si ambalare. Gradul de dilutie este inscris pe eticheta remediului si poate 
  fi o dilutie zecimala = 1/10 (D 1, D 2...) sau centezimala = 1/100 (CH 5, CH 
  7...). Cu utilizare mai restransa, dar din ce in ce mai utilizata, se pot gasi 
  si dilutii de 1/1000 (L1, L2...) si de 1/10.000 (M 1, M2...). Cu aceste dilutii 
  se impregneaza apoi granulele, neutre chimic,.care reprezinta forma cea mai 
  raspandita de prezentare a remediilor homeopate. Exista de asemenea si alte 
  forme de prezentare cum ar fi: globule, solutii, picaturi, comprimate, unguente, 
  alifii, etc. Controlul si verificarea calitatii acestor preparate homeopate 
  este foarte meticulos si exact.
  Homeopatia actioneaza prin stimularea mecanismelor naturale proprii ale organismului, 
  in functie de ceea ce se doreste a obtine. Actiunea remediilor homeopate este 
  fie foarte rapida (1-3 ore pana la 2-3 zile), fie mai lunga, dar de durata (10-14 
  zile). Prin metoda homeopata se pot trata afectiuni acute, subacute si cronice. 
  Remediile homeopate au actiune simptomatica (trateaza simptomul), etio-patogenica 
  (trateaza cauza si mecanismul de producere a bolii), dar se poate intervenii 
  cu succes si in tratarea terenului morbid al pacientului (sensibilitatea particulara 
  a unui pacient pentru anumite boli).
  Remediile homeopate pot fi UNITARE (contin o singura substanta) sau COMPLEXE 
  (contin mai multe substante = o formula complexa de substante). Remediile unitare 
  poarta denumirea substantei continute, iar remediile complexe pot avea denumiri 
  comerciale “fanteziste”, sugestive pentru actiunea lor (GASTRODRENOR, 
  HEPATO-DRAINOL,SEDATIV P.C.etc.). Actiunea remediilor UNITARE este complexa 
  -; ele pot actiona la mai multe niveluri si pot determina mai multe si 
  diverse actiuni la nivelul organismului, de aceea ele nu sunt insotite de prospect. 
  Este sarcina medicului homeopat sa le recomande tipul si dilutia de administrat. 
  Remediile COMPLEXE au in general actiuni singulare, pe un anumit nivel, fiind 
  suficient sa se citeasca denumirea sugestiva sau prospectul din cutie.
  
  ADMINISTRARE
  Remediile homeopate unitare se gasec in general sub forma de granule sau globule. 
  Doza pentru granule este de 10 granule (mici) odata, iar pentru globule (mari) 
  3 globule odata, care se lasa sa se dizolve sub limba fara a le mesteca sau 
  inghiti. Cu 20 de minute inainte de a le lua este necesara clatirea gurii cu 
  apa, iar dupa administrare nu se mai baga nimic in gura timp de 30 de minute. 
  
  Remediile complexe se prezinta sub forma de comprimate, siropuri, solutii, drageuri 
  etc. iar modul lor de administrare este inscris si explicat in prospectul care 
  insoteste preparatul.
  
  Este de preferat sa se administreze remediile la interval de 20-30 de minute 
  inainte sau dupa mese .Nu este necesar un regim alimentar special si nu sunt 
  interzise anumite alimente sau lichide.
 
EFICIENTA
  La ora actuala, in lume practica in jur de 150.000 de medici homeopati. Exista 
  reviste de specialitate, spitale de homeopatie, policlinici de homeopatie, asociatii, 
  congrese si multe alte manifestari stiintifice care probeaza existenta unor 
  rezultate certe, stiintifice ale homeopatiei. De asemenea exista in lume Centre 
  nationale de studiere a Homeopatiei, Institute de Homeopatie,Centre universitare 
  de formare in Homeopatie etc.
  Peste 1.000.000.000 de pacienti se adreseaza anual cabinetelor de homeopatie 
  din intreaga lume.
  Astazi HOMEOPATIA se practica fara rezerve in toata lumea. S-au acumulat in 
  ultimii 200 de ani lucrari de cercetare fundamentala in acest domeniu, pentru 
  a sustine efectul dilutiei infinitezimale:
  -; experiente simple, clinice, in laborator, privind efectul dilutiilor, 
  al dinamizarilor;
  -; experiente pe microbi, plante, animale, sugari (unde nu se poate incrimina 
  efectul PLACEBO);
  -; experiente clinice si paraclinice pe omul sanatos si bolnav;
  -; experiente pe organ izolat;
  -; s-au imbunatatit considerabil tehnicile de dozare ale dilutiilor mici, 
  medii, inalte si foarte inalte. Astfel, inainte de 1945, chimistii  puteau, cu metodele vremii, sa dozeze o substanta diluata pana la 10 la puterea 
  -;6; apoi au urmat metodele de fluorescenta, care  permit dozari de pana la 10 la puterea -;9, apoi metodele de cromatografie 
  in faza gazoasa, care detecteaza dilutii de 10 la  puterea -;10; in sfarsit, metodele de absorbtie atomica gasesc substanta 
  diluata pana la 10 al puterea -;14;
  -; experimentele paraclinice cu ajutorul metodelor RMN au demonstrat actiunea 
  clara a dilutiilor inalte si foarte inalte asupra corpului  uman si asupra functiilor sale;
  -; experientele cu ajutorul metodelor spectro-fotometrice au demonstrat 
  existenta diferentelor uriase care apar intre dilutiile diferite  ale aceleiasi substante.