De fiecare data cand spunem “seamana cu mama” sau “are ochii 
mamei” ne referim defapt la ereditate sau, in limbaj stiintific, la genetica-studiul 
genelor. s5s11sh
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea in care genele sunt descrise 
ca fiind coduri biochimice.Genele sunt entitati foarte mici. Oamenii de stiinta 
stiu ca ele sunt purtate de cromozomi -; niste structuri mici, cat un firicel, 
observabile cu ajutorul microscopului. Cromozomii se afla in centrul sau nuleul 
fiecarei celule umane. Toate aceste structuri impreuna realizeaza amprenta chimica 
completa a unei persoane.
Perechi identice
 Fiecare om are 46 de cromozomi , aranjati in 23 de perechi, unul din fiecare 
  pereche provenind din sperma tatalui, celalalt din ovului mamei.
  Cromozomii unei perechi arata foarte asemanator ,dar nu sunt identici . Femeile 
  au 23 de perechi identice in timp ce la barbati exista o pereche- cromozomul 
  sexual -; care nu este identic. La femei exista 2 cromozomi mari , in forma 
  de X, in vreme ce la barbati exista unul Y, avand forma unui carlig. Aceasta 
  mica diferenta in structura celulara este ‘cheia’ solutionarii dilemei 
  daca copilul care se va naste va fi baiat sau fata. Modul in care se dispun 
  cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare inportanta. Fiecare 
  pereche contine gene similare si deci formele cele mai simple ale ereditatii 
  se pot determina din perechile singulare de gene.
  Genele care se comporta astfel pot sa apara in doua forme diferite, una dominanta, 
  cealalta recesiva. De obicei, genele dominante au tendinta de a se face evidente 
  in constructia fizica a unui individ, chiar daca sunt prezente de la un singur 
  parinte. E nevoie de o pereche de gene recesive - cate una mostenita de la fiecare 
  parinte- pentru ca trasatura pe care o poarta sa fie evidenta in cursul vietii.
Mostenirea unui singur factor
 Geneticienii au determinat un numar mare de gene recesive si dominante.
  In termeni practici, asta nu inseamna ca poti prezice cu siguranta daca copilul 
  va va mosteni parul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator 
  , gena dominanta responsabila pentru aparitia parului cret avand sanse sensibil 
  mai mai de a transfera aceasta trasatura. Principiul de functionare ne poate 
  ajuta insa in mod negativ- sa intelegem ca nu ne putem astepta la un copil cu 
  par drept (daca ne-am dori asa ceva) atunci cand unul dinte parinti are parul 
  cret, iar celalat nu.
  Aceasta forma de ereditate, numita mostenire a unui singur factor , este relativ 
  simpla si ne poate oferi informatii generale asupra sanatattii si aspectului 
  general al viitorului copil. Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor normale 
  sunt date de catre genele dominante .
Factorul X
 Cromozomii X si Y determina sexul unei persoane. Cromozomul X mai contine 
  insa si alte gene care nu au nimic in comun cu caracteristicile sexuale ale 
  individului. Aceste gene sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex deoarece 
  sunt mostenite de individ in acelasi timp cu cromozomul sexual.
  O astfel de gena este cea care ne permite sa distingen corect culorile . O anumita 
  gene care se gaseste doar in cromozomul X este cea care ne face sa distingen 
  culorile rosu sau verde. Vederea policromatica este o trasatura dominanta , 
  iar daltonismul e recesiva. Daca un barbat are inscrisa aceasta gena in codul 
  sau genetic , pe singurul sau cromozom X, el este cu siguranta daltonist .Daca 
  o femeie mosteneste gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate de caracterul 
  dominant al celuilalt cromozom X , asta daca nu e foarte ghinionista si ar avea 
  nenorocul de a mosteni genele anormale de la ambii parinti.