Deserturile ocupa o treime din suprafata Pamantului. In jurul tinuturilor arctice si pe platourile inalta sunt deserturile reci, iar la nordul si la sudul tropicelor se intind doua briie de deserturi uscate si cald, raspandite pe toate continentele, in afara de Europa. In deserturile uscate si calde sunt conditii putin prielnice pentru viata plantelor, uscaciunea solului si a atmosferei fiind excesiva, ploile rare, neregulate si violente, iar temperastura se ridica pana la +45, +500 C. Solul ajunge la o incalzire exterma, vantul bantuie puternic, iar sub cerul limpede, fara nori, lumina este de intensitate mare, completand conditiile grele pentru existenta vegetatiei si a faunei. In acest mediu de viata arid, vegetatia este xerofila, rara si distantata. Plantele au adaptari caracteristice: radacini foarte lungi si dezvoltate, tulpini reduse, cu ramuri subtiri sau transformate in spini; frunzele lipsesc sau au forma de tepi. Dupa ploi exista o flora actuala, pluviala, efemera; plantele incoltesc, infloresc si dispar repede. Totusi, unele plante sunt adapatate si rezista la viata pe intinderile de nisip ale pustiului. h5u16ug
Solurile sunt cenusii si rosii de desert foarte sarace in humus sau lipsite in totalitate de acesta. Procesele specifice sunt salinizarea si calcizarea, fiind foarte frecvente crustele de sare sau calcar. Multe animale mici, cum ar fi viermii, insectele si paianjenii, traiesc, se hranesc si isi depun ouale in solul desertului.
In desertul Arizona vegetatia cea mai specifica o constituie lumea cactusilor. Acestia cresc pe stanci, printre pietre, chiar si prin locurile unde solul vegetal lipseste complet. Infatisarea cu total bizara a acestor plante rezulta din modificarile profunde ale tulpinilor si frunzelor, petrecute intr-un lung proces de adaptare la conditiile pentru viata ,in aceste tinuturi. Cactusii au ajuns sa scada suprafata de evaporare a apei prin formele ciudate ale tulpinii: sfere, cilindri, coloane, unele doar spre varf cu cateva brate, ca ale unui candelabru urias. Astfel se realizeaza maximum de volum cu minimum de suprafata. In lupta impotriva uscaciunii, tulpinele prezinta santuri, creste, mameloane si pori. Frunzele ca rezultat al adaptarii plantelor la ceste conditii,

s-au transformat in spini, ace sau tepi. Rolul asimilator al frunzelor il indeplineste tulpina verde, suculenta, puternic dezvoltata, cu tesuturi acvifere ce contin acizi si gome care pot pastra o cantitate considerabila de apa acumulata in timpul scurt al ploilor. Impotriva caldurii excesive, cactusii se apara prin refectarea razelor solare care cad pe suprafata lucioasa a tulpinilor. Cactusii prezinta contrastele cele mai izbitoare din lumea plantelor. Tulpinile lor golase, aproape diforme, lipsite de frunze sub zala de tepi, in perioada infloririi se acopera deodata cu o podoaba de flori. Inflorirea, care dureaza o zi, o noapte sau cateva ore, este o adevarata explozie a sute de flori. Ele sunt asemanatoare cu florile de nufar, au culori de o frumusete stralucitoare si emana un parfum placut si puternic. La unele specii, fructele sunt hranitoare si gustoase.
In peisajul deserturilor americane domina multe specii de cactusi: cactusul saguaro, cactusul Smochina de Babaria care este dulce de mancat, dar nu si de cules, arborele yucca care seamana foarte mult cu cactusii.
In desert mai traiesc si animale care sunt adaptate la viata de desert cu toate ca sunt foarte putine cum sunt: reptilele veninoase, paianjeni, viermi, insectele, serpi veninosi, rozatoare, pasari si diferite soparle. Multe dintre aceste animale duc o viata nocturna, din cauza temperaturii prea mari din timpul zilei.
In desertul Arizona traiesc serpi veninosi care au o piele groasa, care impiedica pierderea apei, pentru a conserva umiditatea. Ei pot supravietui perioade lungi fara hrana, ca apoi sa manance o singura masa consistenta atunci cand au ocazia. Sarpele cu clopotei, crotalul cu spate de diamant sunt unui dintre putinii serpi care traiesc in desert. Haran a lor preferata sunt soarecii, iepurii, soparle si alte vietati. In desert s-a dezvoltat o rasa de iepuri cu codita pufoasa care nu bea apa dar isi ia din plante toata umiditatea de care are nevoie.
Cu toate ca este greu de crezut in desertul Arizona traieste o specie de broasca testoasa nimita broasca testoasa de desert care se hraneste cu plante, dar in loc sa fuga de inamici, testoasa se ascunde in carapace, care previne pierderea umiditatii. In desert mai traiesc si diferite specii de pasari de prada si insectivore.
Pitulicea de cactus este una dintre cele mai intalnite pasari in desert care se hraneste cu lacuste, gandaci, furnici si mici soparle care traiesc la baza plantelor desertului. Bufnita pitica traieste de asemenea in desertul Arizona fiind de dimensiunile unei vrabii, si se hraneste cu insecte, prinzandu-le din zbor. Cuibareste in scorbiurile cactusilorsi ale altor plante desertice- scorburile sunt facute de ciocanitori. In desert mai sunt si acvile, bufnite si soimi care se hranesc cu soareci, iepuri, soparle, serpi etc.
Un arbore de Yucca mort furnizeaza hrana pentru termite, care mananca astfel de produsi de degradare, ii descompun si ii redau solului. Arborele Yucca este folositor moloei de yucca care depinde in totalitate de Yucca si acesta se bazeaza pe ea pentru polenizare. Molia adult tranporta particule de polen de la o floare la alta si isi depune ouale in flori. Omizile moliilor se hranesc cu seminte de yucca. Gargarita cerealelor se hraneste cu tesuturile arborelui Yucca. Femela isi foloseste trompa lunga pentru a perfora planta si a-si depune ouale in gaura. Cand larvele ecluzoniaza, sunt inconjurate de hrana.
Cu toate ca se spune ca desertul este pustiu el este plin de viata;fiind deosebit de frumos datorita florilor care apar dupa ploi. Desertul este unul dintre cele mai frumoase locuri datorita peisajelor sale inedite.

Bibliografie:
Enciclopedia naturii