SCHELETUL uman este format din 206 oase separate, unite ^ntre ele prin diferite articulaiii. M\rimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminat\ de funciia anatomic\. Cel mai mare os este femurul, avand 50 de centrimetri, iar cel mai mic este sc\riia (2,6 mm), una din oscioarele auditive. f3t11tn
Oasele pot fi ^mp\riite ^n patru mari grupe.
- oasele lungi sau cilindrice, sunt alungite, uaor curbate, au rolul de a amortiza aocurile, din aceast\ categorie fac parte oasele gambei, braiului, degetelor.
- oasele scurte, (cubice) sunt coliuroase, groase: oasele carpiene ai tarsiene
- oasele neregulate, au forme ai dimensiuni variate, formaz\ unele p\rii ale feiei ai spatelui
- oasele late, coastele, craniul, spata -;reprezint\ scuturi ale organelor vitale.
Peste 500 de muachi -; muachii scheletici -; se ataaeaz\ de oasele noastre. Muachii se inser\ pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. Muachii ai oasele formeaz\ ^mpreun\ cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru: sistemul osos ai muscular.
Scheletul este flexibil datorit\ articulaiiilor care unesc oasele.
Coloana vertebral\ uman\ este format\ din 26 de oase separate: vertebre; acestea sunt unite prin articulaiii. Cele mai simple articulaiii sunt cele ^n care o suprafai\ articular\ alunec\ peste cealalt\; ^ntre rotul\ ai extremitatea distal\ a femurului.
Capul uman este format din 29 de oase. Neurocraniul este compus din 8 oase; bine sudate, pentru a proteja creierul la aciiunile din exterior. Alte 14 oase intr\ ^n formarea feiei (craniul visceral); ^n cele dou\ urechi mai exist\ cate 3 oscioare auditive, iar ultimul os este mandibula.
In formarea coloanei vertebrale intr\ 26 de oase. Cele 7 vertebre cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale, iar acestea de 5 vertebre lombare late, puternice. Osul sacru, situat ^ntre oasele care formeaz\ bazinul, este alc\tuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebr\ a coloanei este coccisul -; fomat iniiial din 4 oase care s-au unit.
Oasele care formez\ toracele sunt ^n num\r de 25. Pe cele dou\ p\rii sunt aliniate una sub alta 12 perechi de coaste lungi ai curbate, ^n centru fiind situat sternul.
Oasele centurii scapulare, ale braiului, antebraiului ai mainii sunt ^n num\r de 64. In centura scapular\ de o parte ai de alta sunt situate cate o clavicul\ ai o spat\. Braiul este format dintr-un os, iar antebraiul din dou\ oase lungi: humerus -; radius ai ulna.
Centura pelvin\ ai piciorul sunt formate din 62 de oase. Osul pereche al centurii pelvine, ^mpreun\ cu osul sacru al coloanei vertebrale formeaz\ bazinul. De aici ^n jos urmeaz\ femurul, rotula, tibia ai fibula.
Osul viu este de culoare cenuaie, fiind acoperit de o membran\ rezistent\ - periost -; prin care p\trund vasele sangvine ai nervii destinaii oaselor. Deai oasele par a fi compacte, ^n realitate sunt pline de mici cavit\ii.

MUACHII corpului uman se grupeaz\ ^n trei clase:
- muachii scheletici, adic\ muachii striaii, care se fixeaz\ pe schelet, fiind controlaii de creier ai ^mpreun\ cu oasele pe care se fixeaz\ cu tendoane, sunt responsabili de orice miacare.
- muachii netezi, rolul lor este realizarea miac\rilor involuntare ale organelor interne
- muachiul cardiac
Muachii scheletici (muachii striaii) se g\sesc ^n ^ntregul corp uman din createt pan\ ^n picioare. Muachii scheletici sunt compuai din fibre musculare, alc\tuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaz\ ^n m\nunchiuri mai mari numite miofibrile.
Muachii se fixeaz\ pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitatea noastr\ de a ne miaca, de a sta stabil ^n picioare este datorat\ interaciiunii bune dintre muachii scheletici ai schelet.
SANGELE este purt\torul vieiii din organism. Circuland prin arborele circulator, alimenteaz\ fiecare celul\ vie din organism cu substaniele nutritive necesare fiec\reia. Sangele are ai rolul de a cur\ia deaeurile, transport\ substaniele inutile, bioxidul de carbon, care rezult\ din arderea substanielor nutritive. Sangele circul\ ^n organism printr-un circuit ^nchis de vase sanguine. Acestea se pot clasifica ^n artere (care duc sangele de la inim\ la capilare), vene (care duc sangele de la capilare spre inim\) ai capilare.
Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, pentru neutralizarea antigenelor.
Globulele roaii se produc ^n m\duva hematogen\, durata lor de viai\ fiind de 3-4 luni. Este o cantitate uriaa\ ^ncat organismul trebuie s\ distrug\ ^n fiecare secund\ 5 milioane de globule roaii. Sc\derea num\rului de globule roaii ai a altor celule duce la anemie, pentru producerea hemoglobinei este nevoie ai de fier.
Globulele albe (leucocitele) sunt produse tot de m\duva osoas\. Exist\ dou\ tipuri principale: glanulocitele ai limfocitele.
Coagularea este un mecanism de ap\rare a organismului ^mpotriva pierderilor exagerate de sange.
Sistemul circulator este alc\tuit din vase sanguine ai din pompa de sange, inima. Se ^mparte ^n dou\: circulaiia mic\, cea care leag\ inima de pl\mani ai circulaiia mare, prin care sangele ajunge din inim\ la iesuturile organismului ai de acolo ^napoi la inim\. Inima are dou\ pompe musculare -; una dreapt\ ai una stang\.
PIELEA este cel mai mare organ al nostru. Pielea ^ntins\ a unui om adult acoper\ o suprafai\ de circa 2 metri p\traii ai are o greutate de aproape 3 kg. Grosimea pielii variaz\ ^ntre 0,5-5 mm.
Cele dou\ straturi ale pielii sunt epiderma ai derma. In aceste straturi se g\sesc glandele produc\toare de sudoare, foliculii piloai, din care se dezvolt\ p\rul, terminaiiunile nervoase ale simiului tactil, precum ai celulele datorit\ c\rora pielea se bronzeaz\. Stratul cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. Sub epiderm\ se g\sesc celule pigmentare, melanocitele, care produc pigmeniii numiii melanin\. In derm\ se g\sesc numeroase vase sangvine. Elasticitatea pielii este determinat\ de fibrele proteice din derm\, numite elastin\.

CAPUL

OCHII. Prin ochi primim cele mai multe informaiii despre lumea exterioar\. Poriiunea ^ntunecat\ din centrul ochiului, pupila regleaz\ cantitatea de lumin\ primit\. Prin intermediul nervului optic ochiul are leg\tur\ cu creierul. Creierul transform\ imaginea v\zut\ din poziiie ^ntoars\ ^n poziiie dreapt\.
In fai\, ^n mijloc exist\ un strat transparent, puiin proeminent, corneea. Aceasta este legat\ de stratul care formeaz\ albul ochiului ai acoper\ de jur ^mprejur globul ocular -; sclerotica. Sub cornee se afl\ irisul, acesta d\ culoare ochiului. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaur\ ^n centru: pupila. Lumina p\trunde ^n interiorul ochiului prin pupil\. Imediat dup\ iris urmeaz\ cristalinul, cel de-al doilea mediu de refraciie, care ^ns\ este mobil ai elastic. Spaiiul de dup\ cristalin, camera posterioar\, este umplut\ de o substani\ gelatinoas\ - umoare vitroas\. Retina coniine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile, conuri ai bastonaae.
GURA AI NASUL Gustul ai mirosul sunt simiuri bazate pe stimul\ri chimice, substaniele chimice din mediul ^nconjur\tor produc senzaiiile de gust ai miros. Simiim mai multe mirosuri decat num\rul sunetelor auzite. Terminaiiile nervoase care recepiioneaz\ stimulii olfactivi se afl\ ^ntr-o zon\ mic\ ^n regiunea superioar\ a cavit\iii nazale. Aceast\ arie cuprinde tunica mucoas\ olfactorie, coniine filetele nervului olfactiv ai milioane de celule olfactive. Conform observaiiilor f\cute de cercet\tori exist\ aase mirosuri primare: mirosul dulce, mirosul de fructe, mirosul putrefaciiei, mirosul condimentelor, mirosul de ars ai mirosul vopselei; ai patru gusturi de baz\: dulce, s\rat, acid ai amar.
URECHEA este ^mp\riit\ ^n trei p\rii: urechea extern\, medie ai intern\.
Partea vizibil\ a urechii -; pavilionul -; capteaz\ undele sonore din aer ai le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioar\. Urechea medie este o mic\ cavitate „s\pat\” ^n oasele craniului. Este delimitat\ spre exterior de membrana timpanic\ ai printr-un conduct subiire, numit trompa lui Eustache, comunic\ ai cu cavitatea nazal\. In cavitatea urechii medii se g\sesc trei oscioare -; oscioarele auditive: cioc\naaul, nicovala ai sc\riia. In urechea intern\ (melcul), vibraiiile se transform\ ^n impulsuri electrice care sunt transmise la creier, avand rol ai ^n meniinerea echilibrului. Leg\tura dintre urechea intern\ ai creier este realizat\ prin intermediul nervului auditiv. Melcul este str\b\tut de trei canale umplute cu lichid.

CREIERUL uman este o bucat\ de iesut moale, de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci uriaae ai o suprafai\ ondulat\. Greutatea medie a creierului la b\rbat -; 1350 g, iar la femeie -; 1200 g reprezentand 2% din greutatea total\ a corpului. Creierul ai aira spin\rii sunt acoperite de trei straturi de celule, meningele, care ^mpreun\ cu cavit\iile creierului -; ventricule -; coniin un lichid apos -; cerebrospinal. Acesta protejeaz\ ^mpotriva loviturilor ai umfl\turilor ai transport\ substanie nutritive din sange. Cele mai mici componente ale creierului sunt celulele nervoase -; neuronii. Creierul coniine peste 10000 de milioane de neuroni. Neuronul are o mas\ central\ coniinand nucleul, centrul de control al celulei, o fibr\ groas\, axonul ai numerose fibre subiiri numite dendrite. Dendritele realizeaz\ un sistem de comunicare ^ntre neuroni.
Creierul primeate informaiii de la organele de simi ale corpului: ochii, urechile, nasul, limba ai pielea. Mesajele nervoase sunt numite impulsuri. Fiecare neuron are o sarcin\ electric\, chiar ai cand nu este folosit.
Creierul este principalul coordonator ai centrul de comand\ al organismului, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limb\, piele ai trimite semnale spre muachi ai glande. Creierul const\ din trei unit\ii structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral ai cerebelul. Exist\ trei unit\ii funciionale principale ale creierului: prima (care se afl\ la baza creierului), compus\ din poriiuni denumite formaiia reticulat\, bulbul rahidian, cerebelul, talamusul ai hipotalamusul - controleaz\ starea de conatieni\ ai r\spunsul la stimuli; a doua (const\ ^n jum\t\iile posterioare ale emisferelor cerebrale), analizeaz\ ai ^nmagazineaz\ informaiia provenit\ de la simiuri; a treia (cuprinde jum\tatea din faia emisferelor celebrale) se ocup\ cu formarea inteniiilor ai programelor -; activit\ii mentale superioare.
SISTEMUL NERVOS Elementele de baz\ ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni.
Sistemul nervos are dou\ p\rii importante: sistemul nervos central (creierul ai m\duva spin\rii) ai sistemul nervos periferic (cuprinde totul ^n afar\ de iesutul nervos din sistemul central)
Sistemul nervos periferic are dou\ componente importante: sistemul nervos somatic (adunarea informaiiilor de la organele de simi ai transmiterea lor la sistemul nervos central) ai vegetativ (coordoneaz\ funciionarea organelor interioare ai a glandelor).
M\duva spin\rii are o lungime de circa 40 cm, de form\ cilindric\, format\ din iesut nervos ai ocup\ interiorul coloanei vertebrale, de la partea inferioar\ a creierului pan\ la partea inferioar\ a spatelui, realizand leg\tura ^n dublu sens dintre creier ai sistemul nervos periferic. Activit\iile conatiente ale creierului au loc la nivelul scoariei cerebrale, stratul exterior al creierului.
Sesutul nu este compus numai din celule nervoase, ci ai din celule gliale, care ap\r\, hr\nesc ai sprijin\ celula nervoas\.
Celulele nervoase sunt foarte diferite, dar structura lor de baz\ este identic\ au un nucleu aflat ^n centrul corpului celulei, din corpul celulei se ^ntinde o prelungire mai mare, numit\ axon care la cap\t se ^mparte ^n multe ramuri ai fiecare ramur\ se termin\ cu o „m\ciuc\” terminal\.
Pentru susiinerea sistemului nervos central este nevoie de mult oxigen ai substanie nutritive, adic\ de o bogat\ circulaiie sanguin\. Creierul ai m\duva spin\rii sunt ap\rate de trei straturi de pielit\ fibroas\ numit\ meninge.
Cavit\iile interioare ale creierului ai al m\duvei spin\rii sunt umplute cu un lichid -; lichidul cefalorahidian, care are rol de a amortiza traumatismele provocate din exterior.

TORACELE

INIMA pompeaz\ sange ^n ^ntregul corp, asigurand oxigen ai hran\ organelor ai iesuturilor, aproximativ de m\rimea unui pumn este situat\ ^n partea superioar\ a corpului, ^n spatele cutiei toracice, fiind aproape ^nconjurat\ de pl\mani.
Inima nu este o simpl\ pomp\; ea este alc\tuit\ din dou\ pompe aaezate una lang\ cealalt\, fiind separate de un perete gros ai rezistent numit sept. Cele dou\ p\rii bat ^n armonie una cu cealalt\, partea din stanga a inimii pompeaz\ sange cu un coniinut sc\zut de oxigen spre pl\mani, prin intermediul scurtelor artere pulmonare. In pl\mani sangele colecteaz\ o rezerv\ nou\ de oxigen, apoi se ^ntoarce ^n partea stang\ a inimii prin intermediul venelor pulmonare.
Partea stang\ a inimii este mai mare decat cea dreapt\ ai are multe fibre musculare. De aici sangele cu oxigen este transportat prin aort\ ^n tot corpul pan\ la degetele de la maini ai picioare. Dup\ ce are loc schimbul de gaze, sangele se ^ntoarce la inim\ prin vene, apoi trece ^n cavitatea dreapt\ de unde va fi trimis la pl\mani.
Fiecare din cele dou\ cavit\ii ale inimii este bicameral\; camera superioar\, asem\n\toare cu o pung\ groas\ ai elastic\ - atriu -; are funciia unei „camere de aateptare” pentru sange; camera inferioar\ are pereii mai groai ai mai multe fibre musculare -; ventricul -; produce presiunea necesar\ pentru ca sangele s\ fie expulzat ^n artere. Intre fiecare atriu ai fiecare ventricul se afl\ o valv\. Valvele determin\ sangele s\ circule ^n direciia corect\, de asemenea exist\ valve la fiecare ventricul, prin care sangele p\trunde ^n arterele principale: valva pulmonar\ ^n dreapta (spre pl\mani) ai valva aortic\ ^n partea stang\.
Faza de contraciie se numeate sistol\. In aceast\ faz\ ventriculele se contract\ puternic, foriand sangele s\ curg\ ^n artere prin valva pulmonar\ ai aortic\.

Inima unui adult are aproximativ 5 litri de sange, inima ^i pompeaz\ f\r\ oprire ^ntr-un circuit ne^ntrerupt.
Muachiul care alc\tuieate masa inimii -; muachiul cardiac sau miocard nu oboseate niciodat\, se contract\ f\r\ oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. In timp ce pompeaz\ inima devine mai mare iar apoi mai mic\ la fiecare b\taie, miac\rile sunt line datorit\ ^nveliaului alunecos ai umed -; pericard. Interiorul inimii este protejat de sangele ce curge prin el cu presiune mare de un ^nvelia special -; endocard. Vasele capilare duc sangele ^n fiecare parte a muachiului inimii. Inima are propriile vase de sange numite artere coronariene, care se ramific\ din artera principal\ - aorta - ^naintea intr\rii ^n inim\.
PL|MANII sunt dou\ organe moi de culoare roz, aaezate ^n cavitatea toracic\ ai fiecare pl\man este acoperit de pleur\. Pleura este alc\tuit\ din dou\ foiie, ^ntre cele dou\ foiie se afl\ cavitatea pleural\, ^n care se g\seate o mic\ cantitate de lichid care ajut\ la miac\rile pl\manilor ^n timpul respiraiiei. Pl\manul stang este mai mic decat cel drept, deoarece ^n partea stang\ se afl\ inima. El este ^mp\riit printr-un aani adanc ^n doi lobi, iar pl\manul drept este ^mp\riit de dou\ aaniuri ^n trei lobi. Lobii sunt ^mp\riiii ^n lobuli. Ultimele ramificaiii ale bronhiilor se transform\ ^n bronhiole, care p\trund ^n lobulii pulmonari. Acinii pulmonari sunt unit\ii morfo-funciionale ale lobulilor pulmonari.
O alveol\ pulmonar\ are form\ de cup\ ai reprezint\ unitatea funciional\ a pl\manilor. Este format\ dintr-un epiteliu unistratificat ai este ^nconjurat\ de o reiea de fibre elasice, ^n care se afl\ numeroase capilare.

SISTEMUL RESPIRATOR asigur\ p\trunderea aerului ^n organism cu un coniinut optim de oxigen, necesar ^ntreiinerii vieiii. Aerul inspirat ajunge prima dat\ ^n c\ile respiratorii superioare, apoi ^n cavitatea bucal\ ai nazal\. Cavitatea nazal\ este c\ptuait\ cu p\r moale ai atat epiteliul cavit\iii nazale cat ai cel al cavit\iii bucale este acoperit de mucoas\.
C\ile respiratorii se continu\ cu un organ scurt, activitatea laringelui, care se continu\ cu traheea. Aceasta se desparte ^n bronhiile principale intrand ^n pl\mani se ramific\ ^n fiecare lob pulmonar ^n bronhii lobare.
La respiraiie particip\ muachii intercostali ai muachiul dintre cavitatea abdominal\ ai torace, diafragma. Pentru ca aerul s\ intre ^n pl\mani este necesar ca presiunea din ei s\ fie mai mic\ decat cea de afar\. La inspirare diafragma se contract\ ai muachii intercostali ^mping coastele ^n fai\, mai sus m\rind capacitatea pl\manilor, ^n urma presiunii mai mari, aerul umple spaiiul disponibil din pl\mani.
Inspiraiia ai expiraiia sunt involuntare, controlate de un grup de celule nervoase, aflate ^n bulbul rahidian.

ABDOMEN

SISTEMUL DIGESTIV Digestia are loc ^ntr-un tub lung de 9m ,^n tubul digestiv care ^ncepe cu cavitatea bucal\, pe aici intr\ hrana, ai se termin\ cu rectul, pe aici se ^ndep\rteaz\ substaniele neasimilate. P\riile principale sunt: cavitatea bucal\, faringele, esofagul, stomacul ai intestinele.
Gura, prima poriiune a tubului se afl\ ^n cavitatea bucal\. Aici are loc cele mai importante subprocese ale digestiei, ^ncepand descompunerea moleculelor mari ^n molecule mai mici, dizolvabile. Cavitatea bucal\ este separat\ de fosele nazale prin bolta palatin\, alc\tuit\ din palatul dur ai v\lul palatin. Limba este un organ musculos, alc\tuit dintr-o r\d\cin\ ai un corp liber. Diniii sunt organe dure, fixate ^n cavit\ii numite alveole dentare. Colul face leg\tura dintre coroan\ ai r\d\cin\. In consumarea alimentelor un rol important ^l au diniii. In partea din fai\ opt incisivi(patru ^n dantura superioar\, patru ^n cea inferioar\); patru canini (cate unul ^n partea superioar\ ai inferioar\, pe ambele laturi); opt premolari ai doisprezece molari. Saliva este secretat\ de trei perechi de glande salivare.
In faringe esofagul se ^ncruciaeaz\ cu c\ile respiratorii. Esofagul este o conduct\ musculo-membranoas\ ale c\rei capete sunt ^nchise de niate inele musculoase.
STOMACUL este un sac ^n form\ de J, asem\n\tor cu cimpoiul ai se ^mparte ^n trei p\rii funciionale: gura stomacului -; cardia, fundul stomacului ai poriiunea terminal\. Aceste p\rii produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlat\ ^n mare parte de nervi ai ^n parte de hormoni.
PANCREASUL exocrin secret\ sucul pancreatic(un lichid limpede ai incolor), care este condus prin dou\ canale ^n duoden. Situat ^n spatele stomacului, imediat sub acesta, seam\n\ cu o sticl\ culcat\. Pancreasul ^ncepe s\ produc\ sucul imediat dup\ ce hrana a fost introdus\ ^n gur\. O alt\ funciie principal\ a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni pancreatici, insulina ai glucagonul.
VEZICA BILIAR| este un sac ^n form\ de par\ ataaat de partea de jos a ficatului, funciia ei fiind de a depozita bila care se produce ^n ficat ai de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid galben-verzui, avand ^n compoziiia sa ^n cea mai mare parte ap\, plus colesterol, s\ruri biliare ai acizi biliari. Bila se elimin\ prin canalul biliar comun ^n duoden unde se amestec\ cu chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bil\ pentru a digera gr\simile.
FICATUL cea mai mare gland\(1,5-2kg) este situat ^n partea dreapt\ superioar\ a abdomenului, sub diafragm\. Pe faia superioar\ a ficatului se observ\ lobul drept ai lobul stang. Lobul drept este mai mare , ocupand toat\ partea dreapt\ de sus a abdomenului. La exterior exist\ o capsul\ conjuctiv\ - fibroas\ din care pornesc spre interior pereii, care separ\ ficatul ^n lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bil\, care alimenteaz\ ^n permaneni\ vezica biliar\. Este un adev\rat centru de reciclare, ^n special pentru globulele sanguine roaii moarte. Durata normal\ de viai\ a globulelor sanguine roaii este de aproximativ 100 zile.

INTESTINUL SUBSIRE este partea din tubul digestiv care face leg\tura dintre stomac ai intestinul gros. Este un tub elastic ai moale de muachi ai membrane intestinale, care st\ strans r\sucit ^n cavitatea abdominal\, ai care ^ntins poate ajunge la o lungime de 6m.
In intestinul subiire se disting trei p\rii: duodenul, jejunul ai ileonul. Duodenul are forma literei C ai este aaezat ^n spatele abdomenului prin muachiul peritoneal, celelalte p\rii fiind acoperite de peritoneu numai pe faia lor anterioar\.
INTESTINUL GROS are o lungime de 1,5m ai o l\iime de 6,5 cm. Este ^mp\riit ^n 4 seciiuni principale: cecum, colon, rect ai canalul anal. Prima poriiune a intestinului gros este colonul, care ^ncepe ^n partea dreapt\ a abdomenului. Ileonul se vars\ ^n colon deasupra cap\tului s\u inferior. Segmentul ^nchis de sub aceast\ jonciiune -; cecum, de forma unei pungi din care se prelungeate apendicele. Colonul traverseaz\ abdomenul pe sub stomac, ^nainte s\ se curbeze din nou brusc ^n jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se numeate rect- o poriiune de trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termin\ ^n canalul anal.
RINICHII sunt situaii ^n partea dorsal\ a abdomenului, ^n spatele stomacului ai ficatului, de o parte ai de alta a airei spin\rii, protejaii de coastele inferioare(rinichiul stang mai sus decat cel drept). Fiecare rinichi are o lungime de aproximativ 10cm, o l\iime de 6cm ai cant\reate circa 150gr. Rinichiul este conectat la principalul sistem sangvin prin intermediul arterei renale, care transport\ sangele spre rinichi ai prin vena renal\, care transport\ din rinichi sangele filtrat ai cur\iat.
Rinichiul este acoperit la exterior de o capsul\ fibroas\, sub care se g\sesc dou\ zone: zona cortical\ (de culoare brun-g\lbuie, la exterior) ai zona medular\ (de culoare roau-^nchis, la interior). Piramidele renale sunt alc\tuite din tuburi colectoare ai vase de sange. Unitatea structural\ ai funciional\ a rinichiului este nefronul. Artera renal\ se ramific\ pan\ la nivel de arteriole, care p\trund cate una ^n capsula nefronului ai formeaz\ glomerulul. Pelvisul renal se continu\ cu uretrele. Uretrele sunt conducte (25-30cm) care ies din partea concav\ a fiec\rui rinichi. VEZICA URINAR| este un organ cavitar, ^n care se depoziteaz\ urina, situat\ ^n partea inferioar\ a cavit\iii abdominale. Peretele muscular are trei straturi de muachi ai este c\ptuait cu o mucoas\ cutat\. Uretra, aflat\ ^n continuarea vezicii urinare, este canalul de evacuare a urinei ^n mediul extern.

SISTEMUL REPRODUCTIV

Cuprinde organele sexuale femeieati ai b\rb\teati. Celulele sexuale sunt spermatozoidul ai ovulul.
Organele sexuale b\rb\teati sunt: dou\ testicule, conductele(spermiducte) ce transport\ lichidul spermatic cu spermatozoizii, glande anexe ai organe genitale externe.
Testiculele sunt organe ovoidale aaezate ^ntr-un ^nvelia denumit scrot. Acestea produc la pubertate un num\r foarte mare de spermatozoizi ai hormoni sexuali masculini. Spermatozoidul ajuns la maturare se numeate spermatocit primar. Fiecare spermatozoid are o coad\ format\ din fibre cilindrice, care print-o miacare vibratorie, ^l pune ^n miacare. Capul se g\seate ^n partea superioar\ a corpului ce coniine enzime. Enzimele sunt necesare pentru a asigura energie spermatozoidului matur. Spermatozoidul matur este prea mic pentru a fi vizibil cu ochiul liber. Uretra este un canal situat ^n interiorul penisului. Spermatozoizii sunt trecuii ^n vagin prin intermediul unui fluid, numit lichid seminal (sperm\). Spermatozoizii trebuie s\ petreac\ un anumit timp ^n copul femeii, ^nainte ca ovulul s\ poat\ fi fecundat, dar un singur spermatozoid va ajunge pan\ la ovul.
Organele sexuale femeieati sunt: ovarele, trompele uterine, uterul, vaginul, glandele anexe ai organe genitale externe. Ovarele sunt dou\ organe ovoidale, situate ^n partea inferioar\ a cavit\iii abdominale. Aceste organe produc celule sexuale femeieati numite ovule ai hormoni sexuali femeieati.
Ovarele, gonadele feminine, ^n care ovulul ^ncepe procesul de maturare, sunt situate la cap\tul unei perechi de canale, numite trompe uterine. Acestea conduc c\tre uter.
Uterul este un organ musculos, cavitar, ^n form\ de par\, care se termin\ cu vaginul. Peretele uterului -; perete muscular -; este c\ptuait cu o mucoa\, care sufer\ modific\ri ciclice, lunare. Ea se elimin\ cu pierdere de sange ai se reface la fiecare ciclu.
Glandele anexe femeieati sunt reprezentate de dou\ glande mamare asamblate ^n mamele, care au rolul de a secreta laptele necesar createrii copilului.
Ovarele ai testiculele sunt organe care produc celulele sexuale sau gameiii. Funciionarea ovarelor este ciclic\, iar a testiculelor este permanent\. Elaborarea de noi spermatozoizi continu\ toat\ viaia. Ovarele posed\ ^nc\ de la naatere un „stoc” de ovule, care nu pot s\ se re^noiasc\.