ISTORIC n7n24ng

Bauturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe papirusurile si pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult de 3000 de ani i.e.n., la fenicieni, asirieni, ca si la alte popoare din Antichitate, se pomeneste de vin ca de o bautura a petrecerii, pentru cinstirea oaspetilor sau pentru indeplinirea ritualurilor religioase.
Cu mult inainte de era noastra, chinezii si japonezii fabricau rachiu din orez ca si din alte cereale.
Grecii de odinioara aveau un zeu al veseliei, pe Dionysos. La romani Bacchus, zeul veseliei si al petrecerilor era reprezentat ca un tanar care tine in mana un toiag, impodobit cu iedera si vita de vie, numit tirs.
Unii istorici arata ca grecii au inceput sa cultive vita de vie sub influenta fenicienilor. De la acestia, vita de vie a trecut in Sicilia, extinzandu-se apoi treptat pe toata coasta Marii Mediterane.
In Evul Mediu se consumau mult vinurile si in general bauturile alcoolice, in care se introduceau diferite extrase din plante. Berea se fabrica in manastiri pentru consumul populatiei de pe teritoriul acestora. Pe la mijlocul sec. al XVI-lea, manastirile au pierdut monopolul fabricarii berei, productia acestei bauturi capatand un caracter cvasiindustrial, in special in Germania. Consumul vinului si al berei, atata vreme cat nu era exagerat, nu producea insa consecinte prea grave pentru organismul omenesc. Urmari mult mai periculoase asupra organismului se vor ivi odata cu descoperirea si extinderea rachiurilor, a bauturilor distilate.
In sec. al VIII-lea, alchimistii arabi au descoperit alcoolul pe care l-au obtinut printr-un proces de distilare. De altfel, alcool si alambic sunt cuvinte de origine araba. Cuvantul alcool provine din arabul Al-Kohol(subtil, impalpabil).
In zilele noastre, alcoolul este raspandit sub numeroase forme, care din pacate sunt accesibile tuturor, indiferent de varsta si care aduc consecinte foarte grave asupra organismului omenesc. Desi exista bauturi alcoolice care sunt considerate a fi “fine”, pretul lor nu le face catusi de putin mai bune decat celelalte pentru sanatate.

EFECTELE ASUPRA ORGANISMULUI-POZITIVE SAU NEGATIVE?

In decursul mileniilor s-a stabilit o relatie importanta intre om si alcool(in special sub forma vinului), existenta acestei realitati fiind mentionata in diverse scrieri si sub diverse forme. Desi s-au cunoscut dintotdeauna, efectele nocive ale alcoolului consumat in exces, omul a avut o atractie continua si insistenta pentru bauturile alcoolice cu care a stabilit in decursul veacurilor raporturi de functrionalitate, intre care acelea de ordin mitic, mistic, biologic, psihologic si medical. Paralele cu cresterea consumului de alcool s-au acumulat rezultatele cercetarilor stiintifice care dovedeau fara drept de apel efectele daunatoare ale alcoolului asupra organismului, concretizate in campanii antialcoolice, pe cat de bine sustinute teoretic, pe atat de lipsite de eficacitate in practica.
Esecul actiunilor antialcoolice se datoreste mai multor factori. Lupta antialcoolica s-a desfasurat si se desfasoara in intreaga lume discontinuu, nu complet de convingator si sub aspect mai mult discursiv decat faptic. Consumul de alcool pierzandu-se in timpuri foarte indepartate ale existentei spetei umane, de fiecare data cand sunt prezentate problemele legate de alcoolism se lasa niste punti de trecere, se vorbeste despre uz si abuz, se face apel la unele metode terapeutice traditionale pe baza de alcool, se citeaza aforisme cu inteles ambiguu, se dau exemple de artisti sau scriitori prieteni ai lui Bacchus care au scris- poate sub influenta alcoolului, ca acesta nu ar fi chiar asa de nociv cum se spune. In final, se pune intrebarea cu nuante sentimentale, ce ar insemna viata fara un pahar de vin, amintindu-se ca acest produs este indisolubil legat de orice ceremonie de familie, de orice intrunire, sarbatoare, intalniri prietenesti, intalniri de afaceri, receptii, ocazii deosebite care mar cheaza viata fiecarui individ. Intrucat se face asocierea efectului euforizant al alcoolului cu toate aceste momente, se ajunge la concluzia ca un paharel, altii zic doua, nu strica, se creeaza o conceptie cu nuante permisive foarte periculoase in sensul ca omul poate consuma alcool, dar...cu masura!
Din aceste motive trebuie spus raspicat ca alcoolul nu este un aliment, ca el este un toxic pentru organism, ca efectele sale pozitive sunt o pacaleala pentru organism, ca folosirea lui se face cu pretul unor mari sacrificii biologice, ca cele mai mari genii ale omenirii, cei mai straluciti creatori in toate domeniile, au fost oameni echilibrati, sobri si adversari vajnici ai consumului de alcool.
Intrucat despre alcool s-au spus unele adevaruri dar si foarte multe neadevaruri, vom preciza mai intai de ce alcoolul nu este si nu poate fi un aliment, pentru a se exclude orice confuzie, cu toate argumentele care incearca sa stabileasca si anumite virtuti posibile ale alcoolului limitate de anumite conditii.
Prin aliment sau trofina se intelege o substanta care contribuie la desfasurarea normala a proceselor metabolice, adica participa la realizarea functiei generale de troficitate prezenta in orice forma de existenta a materiei vii. In regnul animal procesele biologice se desfasoara in mediu apos, pe seama principiilor alimentare de baza, proteine, lipide si glucide, prin interventia oxigenului, vitaminelor si a unor elemente minerale.
Se sustine ca alcoolul este un aliment argumentandu-se cu faptul dovedit pe om si experimental ca alcoolul se metabolizeaza in corp, majoritatea oxidandu-se in CO2 si H2O, cu declansare de energie(7 cal./g), iar o parte din acidul acetic rezultat din oxidarea acestuia se poate depune sub forma de grasime in tesutul adipos. In realitate, alcoolul in sine nu este un aliment. Unele bauturi alcoolice cum ar fi berea, care contin malt sau unele vinuri care contin zahar pot fi considerate alimente in masura in care contin aceste substante nutritive. Pentru alcoolul propriu-zis sunt o serie de argumente care demonstreaza ca el nu este un aliment. Cea mai valoroasa dovada in acest sens este comportarea etanolului in organismul prin care trece, distrugand vitaminele si afectand numeroase tesuturi si organe.
In cazul lipsei din alimentatia curenta a unor substante nutritive, organismul sufera si apar fenomene de carenta. In lipsa alcoolului organismul nu sufera, uneori chiar isi recapata sanatatea si vigoarea. In acest sens mentionam faptul ca mai bine de o jumatate din omenire nu consuma alcool si demonstreaza ca se poate trai, si chiar mai bine in lipsa acestuia.
O alta caracteristica comuna principilor alimentare, care lipseste in cazul alcoolului, este ca ele se pot depozita in organism pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Descompunerea alcoolului indata ce a patruns in circulatie, organismul comportandu-se astfel fata de alcool ca fata de orice substanta straina patrunsa in sange pe care cauta sa o elimine neintarziat. Alcoolul este intr-adevar un excitant al activitatii nervoase. In cantitate redusa prin excitarea sistemului nervos se mainfesta ca un stimulent care diminueaza senzatia de oboseala si prelungeste, dar numai pentru scurt timp, capacitatea de efort fizic si intelectual, ducand la ideea gresita ca da putere si buna dispozitie. In realitate, individul pierde limita capacitatii la efort, se produce o “biciuire” a organismului care efectueaza eforturi suplimentare cu falsa senzatie de forta. Neintarziat apare si fenomenul de oboseala, de epuizare, care repetate in timp, duc la uzarea prematura.
Nici presupusa virtute a alcoolului de incalzire a organismului este redusa, pentru a se micsora pierderile de caldura si pentru a se economisi energia pentru functia organelor vitale interne.
O alta actiune a alcoolului in contradictie cu cea a alimentelor calorigene este cea exercitata asupra glandei suprarenale. S-a constatat ca prin consumul de alcool scade continutul suprarenalelor in acid ascorbic(vitamina C) si colesterol, asa cum se intampla si prin actiunea altor noxe chimice.In timp ce alimentele consumate judicios cresc rezistenta organismului si puterea de aparare la agresiuni toxice, microbiene sau de alta natura, alcoolul diminueaza aceasta rezistenta si face ca chiar infectiile usoare sa aiba o evolutie mai prelungita in timp.
Datele expuse duc la concluzia certa ca alcoolul nu este un aliment fiindca nu are nici unul dintre atributele bine cunoscute ale acestora. El este un toxic, un drog, pentru care omul, folosindu-l de milenii, si-a realizat posibilitatea de a-l oxida si de a utiliza o parte din energia rezultata din combustia lui, dar nu si pe aceea de a se apara de efectele sale nocive.
O alta concluzie care se poate trage din aceste fapte este aceea ca alcoolul nu prelungeste viata, ci dimpotriva o scurteaza, provocand multe boli grave cum ar fi ciroza hepatica, boli cardiace etc. Astfel, nu putem gasi absolut nici un efect pozitiv al alcoolului asupra organismului, ci dimpotriva doar efecte nocive atat asupra organismului, cat si asupra integritatii mentale a omului. El duce la scaderea memoriei, atentiei, cei care beau devin totodata nervosi, usor iritabili, certareti, mincinosi, ajung sa piarda repede stima si increderea celor din jur.
Pe parcursul timpului, oamenii au constientizat faptul ca alcoolul este nociv pentru organism si au dat nastere la proverbe si stihuri populare care “critica” pe cei consumatori de bauturi alcoolice. Vom preciza cateva dintre ele, pentru intelegerea mai buna a acestui obicei:
“Omul d-ar fi cat de bun/Vinul il face nebun”
“Omul ce face la betie/ Se caieste la trezie”
“-Hai nevasta, la prasit/Barbate, m-am imbolnavit/Hai nevasta, la beut/
Bogdaproste, mi-a trecut/Fa ‘nainte ca te-ajung”
“Daca bei in tinerete/Bautura iti aduce/Timpuria batranete”
“Betia este usa tuturor rautatilor”
“Betia e nebunia cu voie.”
Fara indoiala ca patima betiei nu va coexista niciodata armonios cu viata familiala, cu o cariera de succes si ii va arunca pe adeptii ei undeva la periferia societatii, transformandu-i in niste marginalizati, in niste ratati. Si asta pe langa faptul ca le va dauna sanatatii la modul cel mai serios, uneori irecuperabil.
Concluziile pe care trebuie sa le tragem noi? Sunt evidente. Incepand din teribilism, incepand din dorinta de a fi in pas cu moda, de a obtine aprecierea si respectul in anturaj, se ajunge la exact opusul a ceea ce ne dorim. Ajungem dupa cum am mai spus niste ratati, niste marginalizati, judecati de toata lumea si pe deasupra cu o sanatate mai mult decat subreda. Totusi, daca faptul este consumat deja, putem sa ne eliberam de aceasta patima a betiei in primul rand dorindu-ne acest lucru. Exista institutii specializate pentru a ajuta alcoolicii care vor sa revina la o viata normala, sa fie reacceptati in societate.
Astfel, daca nu vrem sa ne complicam existenta inutil nu trebuie sa nu cadem in patima betiei chiar daca aceasta pare a fi solutia tuturor problemelor care ne incearca. Ar fi ca si cum ne-am baga capul in nisip asemenea strutilor, dand dovada de lasitate, in loc sa infruntam problema. Ba ar fi chiar mai rau, pentru ca ne-am inrautati situatia si ne-am scufunda si mai mult in ceata degradarii. Asa ca, oameni buni, viata merita traita, dar alcoolul nu ne aduce decat o falsa fericire si probleme cat cuprinde. Sfatul nostru este sa beti, dar cu masura!