Analiza de mai sus, privind aspectul aparent (observat) al unui obiect luminat de o singura sursa, a fost intreprinsa pentru situatia in care cele trei corpuri erau fixe; daca ele se afla in miscare, cele prezentate sunt valabile pentru un moment dat.
Orice miscare a unuia dintre corpuri, daca provoaca modificarea configuratiei tripletului, provoaca si modificarea aspectului aparent al corpului luminat. Daca macar una din miscari este continua, atunci si modificarea aspectului aparent este continua.
Miscarile reale ale corpurilor implicate pot fi diverse, iar observatorul poate sa nici nu fie constient de unele dintre acestea. Mai mult, miscari diferite pot avea acelasi efect si, prin urmare, observarea modificarilor aspectului aparent al corpului luminat nu poate stabili cu siguranta miscarile celor trei corpuri; din aceasta observare se pot extrage doar unele indicii privind miscarile corpurilor respective. Vom reveni mai tarziu asupra lor.
Cel mai cunoscut exemplu al acestui fenomen este, evident, cel al Lunii, dar cu o luneta modesta se pot observa modificari ale formei aparente si in cazul planetei Venus.
Faptul ca Luna, desi stralucitoare, isi schimba aspectul, ne demonstreaza ca ea nu poseda lumina "proprie" ci este luminata de un alt corp cosmic. Ori, Soarele fiind singurul astru mai stralucitor decat Luna, se impune atentiei ipoteza ca Luna este luminata, ca si Pamantul, de catre Soare. Aceasta ipoteza este intarita de corelatia care exista intre aspectul Lunii si pozitia sa aparenta pe cer, in raport cu Soarele. De asemenea, de faptul ca limbul luminos al Lunii este indreptat, intotdeauna, spre Soare.
Trebuie, deci, sa admitem ca ca Luna are o forma sferica si este luminata de Soare.
Diferitele forme sub care se prezinta Luna unui observator terestru se numesc faze; deoarece, dupa un timp, fazele Lunii se repeta, se vorbeste despre ciclul fazelor Lunii. Durata unui ciclu complet al fazelor Lunii, adica intervalul de timp dintre doua faze consecutive de acelasi fel se mai numeste lunatie sau luna sinodica; ea are 29 zile, 12 ore si 44 minute.
Evident, luna sinodica a stat la baza stabilirii lunii calendaristice ca unitate de timp intermediara intre zi si an.