SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani sI consta in
SOARE, cele noua planete care se invirt in jurul lui sI satelitii lor. Aceste
planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN,
si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabil, dintr-un nor de gaze sI praf
care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Fortele gravitationale au facut ca
norul sa se invirteasca sI sa se contracte. Centrul, devenind foarte compact,
dens sI extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format
un disc, care ingramadindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor
sI racirii lor s-au format planetele.
SOARELE SOARELE este o masa gazoasa, de marime medie care are caldura sI lumina
proprie, sI care contine 99.9% din toata materia din sistemul solar. Toate planetele,
inclusiv PAMANTUL, fac o miscare de revolutie in jurul SOARELUI. Cu toate ca
mai putin de jumatate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT
in fiecare secunda, este deajuns sa sustina viata. Petele solare, care apar
pe suprafata SOARELUI ca niste pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE.
Explozile solare - eruptii de gaz sI particule asociate cu petele solare -;
pot distruge comunicatiile sI sistemul electric de pe PAMANT. Vintul solar,
un suvoi de particule electrizate, strabate tot sistemul solar, cauzind AURORA
BOREALA.
MERCUR MERCUR este cea mai apropiata planeta de SOARE. De pe suprafata uscata
a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile
de pe suprafata planetei, care variaza cel mai mult din sistemul solar, pot
ajunge amiaza la 427 de grade Celsius sI pot scadea noaptea pina la -;184
grade Celsius. Suprafata lui MERCUR este acoperita de cratere, provenite din
bombardamentele cu meteoritI sI comete. MERCUR pare a fi facuta in majoritate
din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cimp gravitational, dar este
prea mic sI prea slab pentru a sustine mai mult de o subtire atmosfera de vapori
de sodiu sI heliu.
VENUS VENUS este a II-a planeta de la SOARE. Cu toate ca distanta pina la SOARE
este de doua ori mai mare fata de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai calda
planeta din sistemul solar. O atmosfera subtire sI noroasa formata din dioxid
de carbon, retine calduta solara sI invaluie planeta cu un strat de acid sulfuric
cauzat de eruptiile vulcanice. Suprafata planetei este formata din cimpii intinse
si regiuni muntoase modelate de vulcani sI de riurile de lava. Se crede ca vulcanii
continua sa erupa. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaza, s-au depistat
regiunile calde de pe planeta.
PAMANTUL Este a III-a planeta de la SOARE. Datorita distantei la care se afla
de SOARE, prezenta unei atmosfere protectoare sI a unui amestec corect de substante
organice, PAMANTUL este singura planeta din sistemul solar care poate sustine
viata. Este deasemenea singura planeta pe care o substanta (ca apa) exista in
stare gazoasa, lichida sI solida. PAMANTUL este extrem de dinamic a carui scoarta
se recicleaza constant, datorita miscarii continue a platfornelor.
MARTE Este a IV-a planeta de la SOARE avind ca dimensiune jumatate din marimea
PAMANTULUI. Deasemenea este inclinata pe o axa care are ca rezultat existenta
anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creaza pe planeta vinturi care ating
161 k/h sI care cauzeaza puternice furtuni de praf. MARTE are 2 satelitI care
sunt probabil asteroizi capturati. Emisfera sudica a planetei este o suprafata
stabila cu multe cratere. Si totusI, pe emisfera nordica se observa riuri intinse
de lava sI vulcani gigantici consideratI ca fiind cei mai mari din sistemul
solar.
O uriasa deschidere, numita Valles Marineris, este de cinci ori mai lunga sI
de doua ori mai lata fata de Alpi. Nenumate canale ramificate strabat cimpiile
care sunt strinse in apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamana sistemului
de riuri gasit pe PAMANT sI s-ar fi putut forma cind conditile de pe MARTE erau
foarte diferite de cele de astazi.
JUPITER A V-a planeta de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planeta din sistemul
solar. Suprafata lui JUPITER este de doua ori mai mare decit suprafata totala
a celorlalte planete laolalta. Inconjurat de 16 satelitI, JUPITER seamana cu
un sistem solar in miniatura. La fel ca o stea, este compus in majoritate din
gaze sI isI genereaza propria-I caldura. Oamenii de stiinta speculeaza ca daca
JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multa materie, ar fi o stea. Atnosfera
planetei este facuta din benzi miscatoare, de gaze. Dominanta “MAREA PATA
ROSIE”, avind diametrul de trei ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI,
este o furtuna uriasa care a existat cel putin de cind telescoapele observa
JUPITERUL. O rotatie foarte rapida - odata la 10 ore - da lui JUPITER cele mai
scurte zile din sistemul solar sI ajuta la formarea unui puternic cimp magnetic
care este de nenumarate ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER
este departe de a fi intunecoasa: cerul este luminat de cei 16 satelitI, o aurora
stralucitoare cauzata de cimpul magnetic sI stralucirea fulgerelor gigantice.
SATURN Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Este inconjurat de nenumarate
inele formate din bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi resturile
de la un satelit care a fost faramitat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc.
SATURN are cel putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele unor astfel
de coliziuni. Densitatea uriasei planete este atit de mica incit poate oluti
pe apa, un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de hidrogen sI heliu.
SATURN isI genereaza propria-I caldura, probabil, deoarece gazele se separa
in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de otet.
Aceasta separare permite gazelor sa transforme o parte din energia de miscare,
energie cinetica, in caldura. SATURN are un cimp magnetic puternic a carui poli
coincid cu polii geografici.
URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea mai caracteristica particularitate
este ca se roteste pe o parte ajungind doar pe un singur pol lumina solara.
O teorie sugereaza ca URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rasturnat.
Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apa sI
pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au strins formind cei 15 satelitI
sI 11 inele care inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inelele s-au format
din resturile create cind citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de
meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar
de apa sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata din hidrogen sI heliu
cu urme de metan da planetei culoarea albastru-cenusie.
NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planeta de la SOARE. Cu furtuni uriase care
sufla cu o putere de zece ori mai mare decit cea a uraganelor -; aproape
deajuns sa sparga bariera sunetului -; NEPTUN este planeta din sistemul
solar bintuita de vinturile cele mai puternice. V-a ramine de determinat ce
cauzeaza aceste vinturi puternice. De patru ori mai mare decit PANANTUL sI putin
mai mica decit URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite intre straturi.
Are un mic miez de roca topita inconjurata de un ocean amestecat cubucatI de
roca sI noroi. Partea superioara a oceanului se gradeaza treptat intr-o atmosfera
compusa din hidrogen sI heliu. O mica cantitate de metan da planetei culoarea
albastruie -; gri.
PLUTO Este a IX-a planeta de la SOARE, cu toate ca orbita ei eliptica o aduce
mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in
MERCUR, urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut
dintr-un amestec deroca, ghiata, amoniac sI metan. PLUTO sI singurul ei satelit
functioneaza ca o planeta dubla. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumatate
din marimea planetei sI ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ
de sase ori marimea LUNII. Cele doua corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat
care se afla intre ele. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subtire de
nitrogen a lui PLUTO.