Prima statie automata interplanetara

Omul,pt. prima oara,la 2 ianuarie 1959 a izbutit sa trimita i spatiul cosmic un obiect,care smulgandu-se atractiei Pamantului a trecut pe langa Luna si a pornit mai departe in jurul Soarelui.Acest obiect consta dintr-o racheta perfectionata,inzestrata cu diferite aparate stiintifice de masurat.

La 7-8 ianuarie 1959,prima nava cosmica se transformase definitiv in planeta artificiala a Soarelui.In timpul zborului navei cosmice sovietice spre Luna a fost efectuata cu ajutorul ei o alta experienta interesanta: cand racheta se gasea la 113.000 km departare de g1g4gj
Pamant,un mecanism electronic de dimensiuni mici,aflat la bord,a comandat aruncarea in spatiu o mare cantitate de vopori de sodiu,formandu-se astfel o cometa artificiala stralucitoare.

Fotorobotul lunar

Un alt gen de zbor lunar fara debarcare a fost realizat tot de URSS la
4 octombrie 1959,cand a fost trimisa pe luna o statie automata interplanetara.Statia a fost lansata in asa fel incat sa dea ocol
Lunii si sa se intoarca pe Pamant,transformandu-se intr-un satelit artificial al planetei noastre cu orbita foarte alungita.Cu ajutorul acestei statii,au fost obtinute istoricele imagini ale acelei parti ale Lunii pe care nu o putem vedea de pe Pamant.

Prima racheta in spatiu

Prima racheta cu destinatia spre Luna a fost lansata la 12 septembrie
1959,pentru a lovi Luna "in plin".Racheta a atins suprafata Lunii dupa
36 de ore de la lansare cazand intr-un punct situat cam la 800 de km de centrul lunar,fiind dirijata de comenzi radio de pe Pamant.

Omul pe Luna

Primul om trimis in spatiu a fost rusul Yuri Gagarin,urmat apoi dupa doar cateva saptamani de Alan Shepard devenind astfel primul American in spatiu.

Incepand cu anul 1959 zeci de sonde automate au fost lansate spre

Luna. Primele areu destinate simplei fotografieri a suprafetei, in timp ce o savurau inainte de a se prabusi pe intindera ei. In octom brie 1959 sonda ruseasca Luna 3 a trimis primele imagini ale fetei
"nevazute" ale Lunii.

Ulterior sondele au aterizat pe Luna au furnizat informatii mai precise despre suprafata acestia. Mai tarziu satelitii plasati pe orbita in jurul Lunii au fost studiati si fotografiati timp de mai multe luni. In cele din urma omul insa-si a pasit pe Luna. Intre 1969 si 1972 sase zboruri efectuate de navala spatiale Apollo au permis ca
12 astronauti americani sa paseasca pe Luna ei au fost Neil Armstrong si Eorvin Aldrin, pe 20 iulie 1969 in timpul zborului efectuat de
Apollo 11, astronautii misiunii au instalat pe suprafata acesteia instrumente stintifice, au efectuat diverse masuratori si au adus pe
Pamant pentru analiza aproape 400 kg de roci selenare.

Primele cuvinte spuse pe luna, de Neil Armstrong, sunt binecunoscute:
: "Este numai un mic pas pentru un om, dar un mare pas pentru umanitate", referindu-se la primii paºi facuþi de el pe Luna.