Galileo s-a nascut langa Pisa pe data de 15 feb. 1564. La Vallombrosa fost invatat de calugari si a intrat la Universitatea din Pisa in 1581 pt a studia medicina. In 1585 s-a lasat de aceasta universitate fara diploma si s-a orientat spre filozofie si matematica. In 1589 a devenit profesor de matematica la Pisa. Acolo se spune ca a aratat studentilor eroarea lui Aristotel, care a spus ca greutatea este direct proportionala cu viteza de cadere a unui obiect, aruncand doua obiecte de greutate diferita din varful Turnului din Pisa. In 1592 contractul lui nu a mai fost reinot, probabil datorita contradictiei care a adusa la Adresa lui Aristotel. In acelasi a fost angajat ca profesor la Universitatea din Padua unde a ramas pana-n 1610. Acolo, Galileo a inventat compasul pentru a solutiona multe probleme din matemarica. Nu dupa mult timp a descoperit legea gravitatiei, astudiat miscarile pendulului si a iventat mecanica si duritatea materialelor.
A aratat putin interes si pentru astronomie. Incepand cu 1595 a preferat teoria ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui, bazata pe miscarile Pamantului numita si teoria Copernicana, in locul presupunerii lui Aristotel si Ptolemaic ca planetele se invart in jurul Pamantului care "stationeaza". Dar nu a fost sprijinit de nimeni.
In 1609 a auzit ca s-a inventat, in Olanda, un fel de sticla care marea foarte mult. In decembrie a aceluiasi an a prezentat un telescop foarte puternic cu care a descoperit cratarele si muntii de pe luna si cei 4 mari sateliti ai lui
Jupiter. Aceste lucruri le-a publicat in martie 1610 in "The Starry Messenger ". Noua lui faima i-a costigat "o intalnire " cu curtea de matematica din Florenta. Acolo a scapat de predari avand mai mult timp pentru cercetari si scrieri. In dec. 1610 o observat fazele planetei Venus care a adus un mare argument la teoria Copernicana.

A publicat o carte bazata pe gravitatie in 1612. In 1613 a prevazut victorie pentru teoria Copernicana.
Galileo a lucrat la determinarea longitudinii pe mare in functie de pozitia satelitilor lui Jupiter, dar 1623, revenind la o cercetare inceputa mai demult, a publicat o carte despre comete numita The Assayer.
Ultima lui carte Discourses Concerning Two New Sciences a fost publicata in 1638 la Leiden, in care a definitivat studiile anterioare despre miscare,in general, principiile mecanicii. Galileo a orbit inainte de a publica aceasta carte si a murit la Arcetri, din Florenta pe data de 8 jan 1642.
Galileo’s most valuable scientific contribution was his founding of physics on precise measurements rather than on metaphysical principles and formal logic. More widely influential, however, were The Starry Messenger and the Dialogue, which opened new vistas in astronomy. Galileo’s lifelong struggle to free scientific inquiry from restriction by philosophical and theological interference stands beyond science. Since the full publication of Galileo’s trial documents in the 1870s, entire responsibility for Galileo’s condemnation has customarily been placed on the Roman Catholic church. This conceals the role of the philosophy professors who first persuaded theologians to link Galileo’s science with heresy. An investigation into the astronomer’s condemnation, calling for its reversal, was opened in 1979 by Pope John Paul II. In October 1992 a papal commission acknowledged the Vatican’s error.