e-Learning - concepte si modele

Asupra conceptelor e-Learning

Locul tehnologiei e-Learning in sistemul educational

In urma cu 30 de ani, Hilary Perraton spunea in [16],

Educatia la distanta poate fi organizata fara existenta unei teorii

dar, adauga ea,

Urmeaza ca, daca dorim sa construim o casa a teoriei educatiei la distanta, arhitectura sa va depinde de psihologia educatiei, modelele de comunicatie si de diseminare. Ea nu va fi construita pe concepte noi.

Ca atare, putem considera ca nu poate fi vorba de a defini decat conceptual si la nivel descriptiv, notiunile legate de educatia la distanta. Punerea in practica a oricarui model fiind tributara evolutiei acestor componente.

Extrapoland, aceleasi consideratii pot fi formulate si pentru eLearning. Dar, asa cum s-a intamplat pentru educatia la distanta, la fel, si pentru co nceptul eLearning, in ultimul deceniu au aparut numeroase articole care si-au propus tocmai sa dezvolte teorii ale acestor concepte. Ca atare, una din dificultatile tratarii conceptului e-Learning este legata de eterogenitatea modelelor si conceptelor care ar trebui luate in considerare. Exista, totusi, unele asertiuni, am spune de bun simt, care se regasesc in toate aceste resurse bibliografice. Consideram ca acestea se refera, in principal, la:

Locul central al conceptului eLearning-ului in educatie;

Impactul tehnologiei asupra conceptului e-Learning:

Necesitatea aplicarii conceptului e-Learning dincolo de sistemul educational..

Daca in urma cu doar cativa ani, puteam afirma ca un sitem e-Learning se bazeaza exhaustiv pe aplicatii care provin din

utilizarea Internetului/Intranetului (Web based learning);

utilizarea calculatorului (computer based learning);

utilizarea canalelor multimedia (radio, televiziune),

acum, putem adauga multe alte sisteme de difuzare a informatiei si de interactiune intre subiecti, sisteme care au devenit accesibile atat prin gama mare de servicii oferite cat si prin reducerea costurilor de utilizare. Este suficient ca toate aceste servicii sa le cuprindem sub denumirea

• WAP Gateway (interfata dintre sisteme mobile si servere Web)

O caracterizare a conceptului e-Learning poate fi realizata pe baza urmatoarelor idei:

• procesul de invatare se realizeaza in locatii virtuale;
• materialele educationale sunt accesibile prin aparatura specializata, in functie de formatul oferit;
• subiectii (persoanele instruite) beneficiaza de asistenta unui tutore (instructor, moderator), real sau virtual;
• prin interactiune si colaborare, grupul de participanti se constituie intr-o comunitate virtuala;
• materialul de studiu urmeaza un model prestabilit care sa asigure aspectele metodologice privind procesul de invatare.

Un sistem  e-Learning consta intr-o experienta planificata de predare-invatare, organizata de o institutie ce furnizeaza resurse educationale stocate pe medii electronice intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de subiecti in maniera proprie, fara a-i constrange la activitati sincrone de grup.

O platforma e-Learning este totalitatea resurselor fizice si logice ce deservesc un sistem e-Learning.

Sarcina educatiei si formarii bazate pe noile tehnologii ale informatiei si comunicarii nu este de a inlocui tipurile traditionale de formare, ci de a le completa in scopul maririi randamentului acestora.

In sens larg, prin e-Learning se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii.

Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele moderne de realiazare a invatarii.

Resurse educationale

Resursele educationale deschise (Open Educational Resources) se refera la accesul deschis la resurse educationale, facilitat de tehnologiile informatiei si comunicatiilor, pentru consultare, utilizare si adaptare de catre comunitatea utilizatorilor, in scopuri necomerciale.

Termenul a fost adoptat la Forumul UNESCO din 2002, la care s-a analizat impactul pe care proiectele Open Courseware le au asupra invatamantului superior.

Resursele educationale deschise cuprind:

• materiale pentru predare - invatare: proiecte deschise (open courseware si open content), cursuri gratuite, directoare de obiecte de invatare (learning objects), jurnale educationale, tutoriale audio, tutoriale video;
• software open source - pentru dezvoltarea, utilizarea, reutilizarea, cautarea, organizarea si accesul la resurse;
• licente de proprietate intelectuala care promoveaza publicarea deschisa a materialelor, principii de design si bune practici, localizarea continutului.

Studiile proiectului european in derulare OLCOS - Open e-Learning Content Observatory Services - releva importanta resurselor educationale deschise pentru invatamantul de baza, dar si pentru educatia continua, pentru dobandirea de catre profesori, elevi/studenti, adulti, de competente si cunostinte care sa le permita participarea activa in societatea si economia bazate pe cunoastere.

O abordare matematica a parcurgerii unui sir de unitati de  invatare

O retea Petri este un graf orientat in care fiecare nod este un obiect sau o tranzitie, iar arcele conecteaza obiecte cu tranzitii, sau invers. Formal, modelul matematic al unei retele Petri poate fi reprezentat ca o submultime a produsului cartezian

PxTxW

Unde, P este o multime finita de obiecte, T este o multime finita de tranzitii si W este o multime de arce directionate din PxT sau TxP carora li se pot atribui valorile 0 sau 1. Deci W este o functie, definita prin

W:(PxT)U(TxP) à

Sa presupunem ca un student primeste un curs format din n unitati de invatare notate U_i, fiecare unitate de invatare fiind urmata de un numar de k_n exercitii de validare a invatarii, notate E_ij  ordonate secvential in ordinea descrescatoare a complexitatii, ultimul exercitiu fiind socotit ca fiind baremul minim de promovare catre unitatea urmatoare de invatare. Fata de modelul prezentat in [17], fiecare exercitiu are o pondere descrescatoare in calificativul obtinut de subiect pentru unitatea de invatare corespunzatoare, marcata ca nota si notata N .

U₁ à E₁₁x10pàE₁₂ x9pà àE_1k1 x5p

U₂ à E₂₁ x10pàE₂₂ x9pà àE_2k2 x5p

U_n à E_n1 x10pàE_n2 x9pà àE_nkn x5p

Raspunsul studentului este, prin definitie, un eveniment a carui rezultat poate fi 0 (fals) sau 1 (adevarat) si produce o tranzitie. Unitatile de invatare si exercitiile reprezinta obiectele retelei. Daca studentul se afla intr-un anumit loc i₀ (varf al graficului), acestuia i se asociaza un eveniment t₀ iar validarea perechii   (i₀, t₀) poate fi "fals" sau "adevarat". Adica W(i₀, t₀) poate fi 0 sau 1.

In reteaua Petri asociata introducem inca o functie Z care asociaza fiecarui triplet (P,T,W) o valoare definita dupa cum urmeaza

Z(i₀, t₀, w₀)=W(i₀, t₀)xNi₀,t₀

unde  Ni₀,t₀ este ponderea asociata exercitiului din unitatea de invatare situate in varful i₀.

Astfel, dupa parcurgerea unitatii de invatare Ui₀, studentul va putea trece la unitatea urmatoare de invatare doar daca, la unul dintre exercitii, parcurgand secvential sirul acestora, obtine o valoare pentru functia Z(i₀, t₀, w₀) mai mare decat 5. In caz contrar, va fi recondus spre refacerea unitatii de invatare nepromovata.

Evaluarea, la acest nivel, a studentului se va baza pe formula

N=Z(U₁,T₁,W₁)+ Z(U₂,T₂,W₂)+.+ Z(U_n,T_n,W_n)

Conform [17], pentru trei unitati de invatare cu trei, doua, respective doua exercitii asociate, obtinem urmatoarea diagrama Petri

Tehnici de comunicare

O platforma e-Learning presupune implementarea, intr-o forma prietenoasa, a unor proceduri care sa permita:

comunicarea sincrona bidirectionala, in care utilizatorii interactioneaza intre ei simultan, la un anumit moment de timp, utilizand tehnologiile specifice Internetului; 

comunicarea asincrona, in care subiectii interactioneaza asupra unei teme date in momente diferite de timp, utilizand un suport comun virtual de depozitare a informatiei;

difuzarea unidirectionala controlata, in care formatorii emit prin Internet informatia spre posibili subiecti sub rezerva unui acces controlat prin nume de utilizator si parola.

Comunicarea sincrona bidirectionala:

Videoconferinta;

Chat;

Continut educational interactiv (teste  de autoevaluare).

Comunicare asincrona:

World Wide Web (pagini web);

Corespondenta electronica;

Forum de discutii;

Buletine de stiri - newsgroups;

Continut educational (suport curs, teme, teste, tutoriale video etc).

Difuzarea unidirectionala controlata:

Televiziune pe Internet;

Radiodifuziune pe Internet.

Comunicarea la nivelul platformei pentru invatamant electronic presupune interactiunea dintre grupurile de utilizatori la

• nivel individual, personalizat;
• nivel de grup, formatii de studiu,

si poate avea un caracter

• aleator;
• periodic;
• programat,

fiind rezultatul unor

• consecinte procedurale;
• initiative personale

si in mod firesc urmareste un obiectiv.

Modelul standard al unei platforme e-Learning
                                                          

a.         Componenta formativa

Arhitectura unei  platforme e-Learning - componenta

formativa a subiectilor

b.         Componenta de validare a formarii

Arhitectura unei platforme e-Learning - componenta

de validare a formarii

Bibliografie

[1] AADLNet (Advanced Distributed Learning Network), retea distribuita de invatare -

https://www.adlnet. org/

AICC(Aviation Industry CBT (Computer-Based Training) Committee)-https:/www.aicc.org

[3] Bohn, R., Measuring and managing Technological Knowledge, Dale Neef a.o., Eds,The Economic Impact of Knowledge, Butterworth-Heinemann, Boston, 1998,  pp.295-314

CLEO Customized Learning Experience Online Lab. - https://www.cleolab.org/

CNIV-2003, Noi tehnologii de e-Learning, Conferinta Nationala de Invatamant 

Virtual, Software educational, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003

[6] Craciunas S., Ersek Irina, Burloiu A., Nistor E., Resurse, comunicare, asistenta, Simpozionul , Sibiu, 2010

https://www.edu.ro/index.php/articles/c799/

IEEE LTSC - Learning Technology Standards Committee - https://ltsc.ieee.org

[9] IEEE LTSC LOM (Learning Object Metadata) - https://ltsc.ieee.org/wg12/

[10] IMS Global Learning Consortium (2001) -https://www.imsproject.org/

[11] ISO/IEC JTC1/SC36 - Information Technology for Learning, Education, and 

Training - https://jtclsc36. org/

[12] Koper Rob (2001). - 'Modeling Units of Study from Pedagogical Perspective', 

Educational Technology Expertise Center Open University of the Netherlands, First 

Draft, version 2

[13] L3 - proiect german (Lebenslanges Lernen sau Life-long Learning), 2001,

https://www.l-3.de/

[14] Learning Federation - https://thelearningfederation.org/

[15] Leidig T. (2001). 'L 3 -Towards an Open Learning Environment', ACM Journal of

Educational Resources in Computing, Vol. 1, No. 1, Spring 2001.

[16] Hilary Perraton, A theory for distance education, https://www.greenstone.org

[17] Madjarov I., Boucelma O., Betari A., An Agent- and Service-oriented e-Learning Platform, Proceedings of Third International Conference, Advances in Web-Based Learning - ICWL 2004, Beijing, China., vol. Lecture Notes in Computer Science, n° 3143, pp. 27-34, Springer-Verlag Berlin Heidelberg