 | |
 | |
  |
| Politica de confidentialitate |
|
|
 | |
| • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
| |
REZUMAT
Prezenta documentatie trateaza la nivel de proiect tehnic si de executie instalatiile sanitare de alimentare cu apa rece si calda aferente unei cladiri de locuit cu P+8 etaje, situata intr-un ansamblu de 12 cladiri.
Pentru asigurarea presiunii necesare de consum a fost proiectata o instalatie de ridicare a presiunii apei cu pompe si hidrofor.
Agentul termic necesar pentru prepararea apei calde este preparat intr-un schimbator de caldura cu placi .
Statia de pompare si punctul termic sunt amplasate intr-o cladire comuna in ansamblul de cladiri.
Pe langa aceste instalatii in lucrare sunt proiectate si instalatiile de combatere a incendiilor cu hidranti interiori.
S-au creat doua situatii tactice, una la sufrageria unui apartament de la parterul cladirii si cealalta la bucataria apartamentului, unde au intervenit diferite forte si mijloace pentru salvarea persoanelor si combaterea incendiului.
ABSTRACT
The following documentation is treating at the level of a technical project and execution, the indoor sanitation of cold and hot water supply to a living house with P+8 floors, placed in a 12 buildings set.
To ensure the required consumption pressures there has been projected a water pressure elevation equipments with pumps and hydrophore.
The necessary calorific agent for the preparation of the hot water is mellowed in a heating changer with sides.
The pump out station and the calorific point are sited into a common building from the building set. Aside to this equipments in the script are projected also the interior hydrant fire fighting equipments.
There have been created two tactically situations, one at the first floor living room from a flat and the other one into the same flat kitchen, where it has been intervening with several forces and accessories to evacuate and save the persons and to extinguish the fire.
MEMORIU JUSTIFICATIV
In cadrul prezentei lucrari s-au proiectat instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer, precum si instalatiile de combatere a incendiilor cu hidranti interiori, aferente unei cladiri de locuit cu P+8 etaje, situata intr-un ansamblu de 12 cladiri
Alimentarea cu apa pentru consum menajer se face printr-o retea separata de cea pentru instalatia de combatere a incendiilor. Consumul de apa rece este asigurat de la reteaua exterioara care asigura debitul, dar nu si presiunea. Pentru rezolvarea acestei probleme sistemul s-a prevazut cu instalatie de ridicare a presiunii.
Agentul termic necesar pentru prepararea apei calde va fi preparat intr-un schimbator de caldura cu placi amplasat in aceeasi cladire cu statia de pompare.
Calculul de dimensionare al instalatiei de alimentare cu apa se va face in conformitate cu STAS 1478-90 .
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece au fost dimensionate conform normelor in vigoare, functie de debitul specific al fiecarui obiect sanitar racordat la retea, fiind confectionate din conducte de PVC G.
Instalatiile interioare de apa calda vor fi confectionate din otel zincat si au fost dimensionate conform normelor in vigoare.
La amplasarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece, precum si a celor de apa calda in cladiri s-a tinut cont de caracteristicile constructive ale cladirilor, conditiile de estetica, de accesibilitate in timpul exploatarii si de siguranta in functionare, conditii mentionate in normativele de proiectare .
Grupurile sanitare s-au echipat cu obiecte sanitare din portelan sanitar, de fabricatie curenta, calitatea I, culoare alba si armaturi de serviciu din gama produselor existente in economia nationala. Tipul de obiecte sanitare si numarul lor s-au determinat pentru a putea echipa grupurile sanitare in conformitate cu planurile de arhitectura si cu prevederile din STAS 1478-84.
S-a stabilit ca obiectele sanitare alimentate cu apa rece sa fie :
chiuveta din semiportelan sanitar montat pe console de 400*320*150;
rezervor de apa pentru vas de closet160*370*425;
vas pentru closet din portelan sanitar 400*600*450.
Pentru a asigura buna exploatare a instalatiei la baza coloanelor se prevad robinete de inchidere cu descarcare pentru a asigura incarcarea si golirea coloanei in caz de defectiune.
Instalatia de combatere a incendiilor cuprinde hidranti de incendiu interiori .
Hidrantii interiori sunt echipati cu materiale si accesorii prevazute in articolul 5 capitolul 1 din NPSI ale UGSR-1983 (furtunul sa aiba 20 m lungime) si care se vor pastra in cutii confectionate conform STAS 3081-74, amplasate in nise sau firide de zidarie, la inaltimea de 1,35-1,50 m de la pardoseala.
Debitele de calcul ale hidrantilor interiori s-au calculat conform prevederilor din STAS 1478-90, pentru cladiri de locuit, caz in care este necesar 1 jet de 2,5 l/s, asigurandu-se o lungime a jetului compact de minim 6 m.
Amplasarea hidrantilor s-a facut astfel incat sa se asigure stropirea cu apa a fiecarui punct din cladire din locuri vizitabile si usor accesibile cu 1 jet.
Pentru ca presiunea necesara e mai mica decat cea disponibila se prevede o instalatie de ridicare a presiunii apei cu pompe si hidrofor echipata cu un rezervor tampon avand V=5000l, 1+1 pompe de incendiu de tipul LOTRU 65 cuΦ187, 1+1 pompe pentru consum normal de tipul LOTRU 65 cuΦ187, 2 recipiente de hidrofor cu V=2500 l, functionarea pompelor este automata functie de presiunea aerului din recipientul de hidrofor.
La executia si montajul instalatiilor hidraulice care fac obiectul prezentului proiect se vor respecta "Normele republicane de tehnica securitatii si protectiei muncii", precum si masurile specifice pentru executarea unor lucrari auxiliare de constructie aferente pozarii retelelor exterioare de alimentare cu apa .
La executia si montajul instalatiilor hidraulice va participa numai personalul muncitor calificat si instruit care sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii.
In proiectarea si executia lucrarilor se vor avea in vedere prescriptiile urmatoarelor normative:
-normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-82;
-REGLEMENTARI privind protectia impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, indicativ P 118 - 83;
-alte norme si normative de specialitate in vigoare.
CAPITOLUL 1. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer (baut, gatit, spalat, etc.) au rolul de a alimenta cu apa a toatele punctele de consum, asigurand debitul si presiunea necesara in cladirile de locuit, social-culturale sau in grupurile sanitare ala cladirilor industriale.
Instalatiile interioare de alimentare cu apa sunt alcatuite din: retele de conducte, piese de legatura, armaturi si obiecte sanitare.
Reteaua de conducte este alcatuita dintr-o conducta principala de distributie montata in subsolul cladirii, coloane si conductele de legatura de la coloane la obiectele sanitare. Instalatia de alimentare cu apa rece se executa din tevi de PVC tip G iar pentru preluarea dilatarilor , pe coloane vor fi montate piese de dilatare de tip 'U'.
Coloanele sunt conducte verticale prevazute la baza cu robinete de inchidere si de golire. Rolul acestor robinete este de a permite inchiderea si golirea partiala a instalatiei in cazul aparitiei unor defectiuni. Pe conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere si reglaj pentru a putea izola bateriile amestecatoare ce prezinta defectiuni in timpul exploatarii.
In instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda de consum, se folosesc 3 tipuri principale de robinete :
robinete cu colt cu ventil - montate pe conducta de legatura ce alimenteaza rezervorul closetului;
robinet cu ventil drept, din fonta, cu mufe - se executa in doua variante : fara dop de golire si cu dop de golire;
robinet cu sertar si corp oval, din fonta.
In general, robinetele cu diametre pana la 2' sunt cu ventil drep sau inclinat, iar cele cu diametre peste 2' sunt robinete cu sertar.
Piesele de legatura (mufe, reductii, coturi, teuri, nipluri, etc.) se folosesc pentru imbinarea tronsoanelor de conducte de acelasi diametru sau de diametre diferite, imbinarea coloanelor la reteaua principala de distributie, imbinarea derivatiilor la coloane si imbinarea armaturilor obiectelor sanitare la conductele de legatura. Piesele de legatura se executa din aceleasi materiale ca si conductele pe care le imbina.
Armaturile obiectelor sanitare din instalatiile interioare aferente cladirilor de locuit sunt baterii amestecatoare, cu exceptia robinetului pentru alimentarea rezervorului vasului de closet. Bateriile amestecatoare permit utilizarea apei la o anumita temperatura, prin amestecarea apei reci cu apa calda, precum si reglarea debitului de apa consumat.
Debitul specific al unei armaturi este debitul conventional de calcul stabilit pentru o anumita armatura la o presiune numita presiune de utilizare.
Echivalentul de debit este raportul intre debitul specific al armaturii respective si un debit specific ales ca unitate de masura conventional.
Pe baza planurilor de arhitectura se stabilesc toate punctele de consum, se amplaseaza coloanele si se stabileste traseul de alimentare cu apa rece a obiectelor sanitare.
Pentru dimensionarea instalatiei interioare de alimentare cu apa rece pentru consum menajer se intocmeste schema izometrica de calcul pe care sunt figurate tipurile de armaturi alimentate cu apa rece si sunt numerotate tronsoanele. Obiectele sanitare ce apar in schema coloanelor sunt:
CB = cada de baie
L = lavoar
S = spalator
R = rezervorul de WC
1.2 Determinarea debitului de calcul si a diametrelor pentru instalatia interioara de distributie a apei reci
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece pentru consum menajer cuprind sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adopta sistemul de calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil.
Calculul hidraulic de dimensionare a retelei interioare de alimentare cu apa rece de consum menajer se realizeaza conform STAS 1478-90.
Conform temei de proiect s-a dimensionat instalatia de alimentare cu apa pentru o cladire de locuit cu P+8 nivele.
Calculul hidraulic al conductelor se efectueaza in urmatoarea succesiune logica
- se intocmeste schema izometrica de calcul hidraulic a retelei, pe baza reprezentarilor din planurile de arhitectura;
- se stabileste punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie;
- se numeroteaza tronsoanele de conducte ale traseului de alimentare cu apa a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic(de la acest punct catre punctulde alimentare);
- se insumeaza echivalentii armaturilor alimentate cu apa pentru fiecare tronson al traseului de calcul;
- se determina debitul de calcul aplicand relatia generala;
- se dimensioneaza fiecare tronson de conducta cu ajutorul nomogramelor;
- se determina rezistentele locale ale fiecarui tronson si cu ajutorul nomogramei se determina pierderile de sarcina locale;
- se calculeaza pierderile de sarcina liniare si totale pentru fiecare tronson si prin insumare pe intreg traseul principal;
- se calculeaza sarcina hidrodinamica necesara in punctul de racord al instalatiei interioare de alimentare cu apa la reteaua exterioara.
Calculul hidraulic al instalatiei interioare de distributie a apei reci s-a inceput cu tronsonul nr. 1 care alimenteaza obiectul sanitar cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie, si anume cada de baie aflata la ultimul etaj, pe coloana M1.
Tinand seama de regimul de furnizare a apei reci si de destinatia cladirii (cladire de locuit), debitul de calcul s-a stabilit cu relatia numarul 1 (pentru E
(1.1)
unde:
a - coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie
a = 0,15 - pentru regimul de furnizare a apei reci de 24 h/zi;
b - coeficient determinat functie de felul apei (rece sau calda);
b = 1 - pentru apa rece;
c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii
c = 1 - pentru cladiri de locuit;
d = 0,004 - pentru cladiri de locuit;
E - suma echivalentilor de debit ai punctelor de consum alimentate de conducta respectiva;
Conform STAS 1478-90, suma echivalentilor de debit ai punctelor de consum pentru distributia apei reci in cazul in care distributia apei calde se face la 60C , este data de relatia
E = 0,7 E1+E2 (1.2)
unde :
E1 - suma echivalentilor de debite ai bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda, dat de relatia:
(1.3)
-
echivalentul de debit al unei baterii de tip 'j';
- numarul
bateriilor de acelasi tip 'j';
E - suma echivalentilor de debite ai robinetilor de apa rece, dat de relatia 4.
(1.4)
- echivalentul de
debit al unui robinet de tip 'j';
-
numarul robinetilor de acelasi tip 'j';
Conform STAS 1478-90, valorile debitelor specifice, echivalentilor de debit si presiunile normale de utilizare sunt date in tabelul urmator:
Tabelul 1.1 Valorile debitelor specifice, echivalenti de debit si presiuni normale de utilizare
|
Punct de consum |
Echivalenti de debit |
Debit specific [l/s] |
Presiune normala de utilizare[mH2O] |
|
Baterie pentru spalator Dn 15 sau chiuveta Dn 15 |
|
|
|
|
Baterie pentru baie Dn 15 cu dus flexibil |
|
|
|
|
Lavoar Dn 15 |
|
|
|
|
Robinet pentru rezervor de closet Dn 10 |
|
|
|
In functie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea conductelor din PVC pentru apa rece avand Hg >15 m, se determina :
v - viteza economica de circulatie a apei reci [m/s];
d - diametrul exterior al conductei [toli,mm];
i - panta hidraulica [mmH2O/m];
Primul tronson se dimensioneaza la diametrul armaturii, chiar daca nu este in domeniul vitezelor optime. In cazul de fata, primul tronson alimenteaza bateria cazii de baie si diametrul corespunzator este 1/2".
Urmatoarele tronsoane se vor dimensiona respectand conditia constructiva si anume ca diametrele conductelor succesive sa fie mai mari sau cel putin egale cu diametrele conductelor precedente.
Diametrul conductei se alege astfel incat valoarea vitezei pe fiecare tronson de calcul sa se incadreze in limitele economice date in tabelul urmator:
Tabelul 1.2 Valorile vitezelor economice de circulatie a apei prin conducte de diferite diametre in functie de regimul de inaltime Hg al cladirilor (STAS 1478-90).
|
Diametrul nominal al conductei Dn [mm] |
Cladiri cu puncte de consum la: |
|
|
Hg < 15 m |
Hg > 15 m |
|
|
Viteza economica, [m/s] |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Lungimea tronsoanelor se determina prin masurare pe planurile de arhitectura.
1.3 Calculul pierderilor de sarcina pentru instalatia interioara de distributie a apei reci
Suma pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) pe traseul cuprins dintre punctul de alimentare cu apa a instalatiei interioare si punctul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din instalatie se calculeaza cu relatia:
hr = hri + hrl
unde:
hri = pierderea de sarcina liniara
(1.6)
unde:
i = pierderea de sarcina liniara unitara sau panta hidraulica [mm H2O/m];
l = lungimea tronsonului de conducta [m].
(1.7)
unde :
i = panta hidraulica [mm H2O/m];
d = diametrul ales al conductei [mm];
v = viteza apei in conducta de diametru d [m/s];
g = acceleratia gravitationala [m/s2];
l = coeficientul de rezistenta hidraulica.
hrl = pierderea de sarcina locala , calculata cu relatia:
(1.8)
unde:
v - viteza de circulatie a apei in conducta;
g = 9,81 m/s2
= suma coeficientilor de
rezistenta locala
- se
obtine pe fiecare tronson de calcul prin insumarea valorilor
rezistentelor locale introduse de
- robinete cu ventil
- coturi
- reductii
- teuri de trecere
- teuri de derivatie
Se face calculul coeficientilor de pierdere de sarcina locala pe tronsoanele 1.1-1.15:
pe tronsonul 1.1. avem
= 2,1 pentru:
un cot dn=1/2" - ζ
o reductie - ζ
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.2 avem 
3,5 pentru:
un teu de bifurcatie - ζ
un cot dn=3/4" - ζ
pe tronsonul 1.3 avem 
4,1 pentru :
un teu de trecere - ζ
un cot dn=3/4" - ζ
o reductie - ζ
- 2 robineti - ζ
pe tronsonul 1.4 avem 5,3 pentru :
un teu de trecere - ζ
4 coturi dn=1" - ζ
pe tronsonul 1.5 avem 0,6 pentru :
un teu de trecere - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.6 avem 5,3 pentru :
un teu de trecere - ζ
4 coturi dn=1 1/4" - ζ
pe tronsonul 1.7 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.8 avem 5,3 pentru :
un teu de trecere - ζ
4 coturi dn=1 1/4" - ζ
pe tronsonul 1.9 avem= 0.5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.10avem 5,3 pentru:
un teu de trecere - ζ
4 coturi dn=1 1/4" - ζ
pe tronsonul 1.11avem 13,7 pentru :
un teu de bifurcatie - ζ
o reductie - ζ
3 coturi dn=1 1/4" - ζ
un robinet - ζ
pe tronsonul 1.12 avem= 2,1 pentru:
un teu de bifurcatie - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.13 avem 0,5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.14 avem= 2,1 pentru:
un teu de bifurcatie - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.15 avem 9 pentru:
2 coturi dn=2 1/2" - ζ
un robinet - ζ
Sarcina hidrodinamica necesara alimentarii cu apa rece se stabileste cu relatia:
Hnec = max(Hg + Hu + hr) [mm H2O]
unde :
Hg = inaltimea geodezica a punctului de consum amplasat cel mai dezavantajat.
Hu = inaltimea de presiune normala de utilizare a apei la punctul de consum amplasat cel mai dezavantajat.
hr = suma pierderilor totale de sarcina.
In urma efectuarii calculelor a rezultat pentru apa rece
Hnec = 30274 mm H2O
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor este redat in tabelul 1.3.
In figurile care urmeaza sunt redate nomogramele si schema izometrica de calcul
Figura 1.1. Nomograma pentru dimensionarea conductelor din PVC tip G, pentru apa rece Hg>15m
Figura 1.2 Nomograma pentru calculul pierderilor de sarcina locale
Figura 1.3 Schema izometrica de calcul pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece
Tabelul 1.3 Dimensionarea instalatiei de alimentare cu apa rece la interior
|
Nr. |
Nr. si felul arm. |
E |
Gc |
L |
V |
d |
|
i |
i*L |
Σ(i*L) |
S(z) |
hrl |
Σ(hrl) |
hr |
Hg |
Hu |
HT |
|
tronson |
|
|
l/s |
m |
m/s |
mm |
toli |
mmH2O/m |
mmH2O |
mmH2O |
|
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1CB |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1CB +1R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
1CB + 1L +1R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
2 CB + 2 L +2 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
3CB +3 L +3 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
4 CB +4 L +4R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
5 CB +5 L +5 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
6CB +6L +6R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
7 CB +7 L +7 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
8 CB +8L +8 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
9 CB +9 L +9 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
9 CB +9 L +9SP +9 R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
18CB+18 L +18SP+18R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
36CB+36L +18SP+35R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
36CB+36L +27SP+35R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4 Calculul hidraulic al instalatiei exterioare de distributie a apei reci
Calculul pentru reteaua exterioara de distributie se face tinand cont ca aceasta deserveste instalatiile interioare din 13 cladiri de locuit conform planului de situatie.
In calcul s-a urmarit urmatoarea succesiune :
- se intocmeste schema izometrica de calcul.
- se numeroteaza tronsoanele de pe traseul principal de calcul incepand de la cladirea cea mai dezavantajata din punct de vedere hidraulic.
- se intocmeste tabelul de calcul similar cu cel de la instalatia interioara de apa rece .
Conform planului de situatie s-a stabilit cladirea cea mai dezavantajata din punct de vedere hidraulic. Dimensionarea retelei exterioare de distributie se face pentru traseul principal de calcul , de la cladirea cea mai dezavantajata pana la statia de hidrofor.
Debitul de calcul se determina cu aceeasi relatie utilizata la instalatia interioara.
La dimensionarea unui tronson din retea , intra in calcul toti echivalentii de debit ai bateriilor amestecatoare aflate in cladirile pe care le alimenteaza tronsonul respectiv.
Diametrul conductelor s-a determinat in functie de debitul total de calcul folosind nomogramele pentru conducte din otel zincat cu Hg >15 m
Lungimile tronsoanelor de calcul s-au masurat pe planul de situatie.
Se face calculul coeficientilor de pierdere de sarcina locala pe tronsoanele 1,1-1,15:
pe tronsonul 1.16 avem= 1,5 pentru:
un cot dn=2 1/2" - ζ
un teu de trecere - ζ 0,5
pe tronsonul 1.17 avem 0,6 pentru:
un teu de trecere - ζ 0,5
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.18 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.19 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.20 avem 1,6 pentru :
un teu de trecere - ζ 0,5
un cot dn= 3" - ζ
o reductie - ζ 0,1
pe tronsonul 1.21 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.22 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ 0,5
pe tronsonul 1.23 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.24 avem= 1,5 pentru:
un teu de trecere - ζ 0,5
un cot dn= 4" - ζ
pe tronsonul 1.25 avem 0,5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.26 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.27 avem= 9 pentru:
3 coturi dn= 4" - ζ
un robinet - ζ
Sarcina hidrodinamica necesara totala este :
Hnec = hr + Hu + Hg [mmH2O]
Hg = inaltimea geodezica a punctului de consum amplasat cel mai dezavantajat.
Hu = inaltimea de presiune normala de utilizare a apei la punctul de consum amplasat cel mai dezavantajat.
hr = suma pierderilor totale de sarcina.
In urma efectuarii calculelor a rezultat pentru apa rece
Hnec = 33778 mm H2O
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor este redat in tabelul 1.4.
In figura care urmeaza este redata schema traseului retelei exterioare de apa rece:
|
Nr. |
Nr. si felul arm. |
E |
Gc |
L |
V |
d |
|
i |
i*L |
(i*L) |
S(z) |
hrl |
(hrl) |
hr |
Hg |
Hu |
HT |
|
tronson |
|
|
l/s |
m |
m/s |
mm |
toli |
mmH2O/m |
mmH2O |
mmH2O |
|
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
36CB+36L +27SP+35R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
72CB+72L +54SP+70R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
108CB+108 +81SP+105R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
144CB+144L +108SP+140R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
180CB+180L +135SP+175R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
216CB+216L +162SP+210R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
252CB+252L +189SP+245R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
288CB+288L +216SP+280R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
324CB+324L +243SP+315R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
360CB+360L +270SP+350R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
396CB+396L +297SP+385R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
432CB+432L +324SP+420R |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 1.4. Dimensionarea instalatiei de alimentare cu apa rece la exterior
CAPITOLUL 2. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA CALDA
Instalatiile interioare de apa calda alimenteaza doar bateriile amestecatoare ale obiectelor sanitare din cladire.
Instalatia se executa din otel zincat iar la baza fiecarei coloane se monteaza robinete de inchidere si golire.
Calculul hidraulic de dimensionare a retelei interioare de alimentare cu apa calda de consum menajer este similar celui facut pentru instalatia de apa rece, cu diferenta ca in acest caz E E1.
Calculul de dimensionare se realizeaza cu ajutorul nomogramelor pentru conducte de apa calda din otel zincat cu Hg >15 m.
Retelele exterioare de distributie a apei calde de consum fac legatura intre schimbatoarele de caldura montate in punctele termice sau centralele termice si instalatiile interioare de alimentare cu apa calda a armaturilor obiectelor sanitare din cladiri.
Pentru buna functionare a instalatiilor de alimentare cu apa rece si calda, este necesar ca diferenta dintre presiunea apei reci si apei calde sa nu depaseasca 5 %.
In vederea reducerii pierderilor de caldura , retelele de distributie a apei calde se izoleaza termic si se amplaseaza in canale termice.
Retelele de distributie a apei calde de consum se plaseaza in canalul termic alaturi de conductele de recirculare a apei calde .
La stabilirea debitelor de calcul pentru dimensionarea conductelor exterioare de alimentare cu apa calda se tine seama de debitele de calcul ale instalatiilor interioare . Debitul de calcul pentru retelele care alimenteaza cu apa calda consumatorii din diverse categorii se determina cu relatia :
(2.1)
unde qci -debitul de calcul al instalatiei interioare pentru fiecare cladire sau grupuri de cladiri de acelasi tip care se alimenteaza cu apa din tronsonul respectiv .
Cunoscand configuratia geometrica a retelei exterioare de distributie a apei calde de consum , trasata pe planul de situatie al ansamblului de cladiri se numeroteaza tronsoanele pornind de la consumatorul cel mai dezavantajat. Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta si se efectueaza calculul hidraulic dupa aceeasi metodologie ca si pentru conductele instalatiilor interioare de distributie a apei calde de consum .
Sarcina hidrodinamica Hnec se determina la fel ca in cazul instalatiilor interioare , pentru punctul de consum aflat in pozitia cea mai defavorabila din punct de vedere hidraulic.in acest caz fiind tot cada de baie de la ultimul nivel de pe coloana M1.
Determinarea debitului de calcul si a diametrelor pentru instalatia interioara de distributie a apei calde
Calculul hidraulic de dimensionare a retelei interioare de alimentare cu apa calda de consum menajer se realizeaza conform STAS 1478-90.
Instalatia se executa din otel zincat iar pentru preluarea dilatarilor , pe coloane vor fi dispuse piese de dilatare de tip 'U'. Se realizeaza schema izometrica de calcul pe baza reprezentarilor din planurile de arhitectura si a schemelor de montaj.
-se intocmeste schema izometrica de calcul a retelei pe baza planurilor de arhitectura
-se identifica punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic;
-se numeroteaza tronsoanele pornind de la consumatorul cel mai dezavantajat;
-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson;
-se dimensioneaza fiecare tronson cu ajutorul nomogramelor pentru otel zincat pentru apa calda Hg > 15m;
-plecand de la debitul de calcul se stabileste diametrul, viteza si pierderea liniara de sarcina pentru fiecare tronson al traseului principal;
-se identifica rezistentele locale ale fiecarui tronson si se calculeaza suma pierderilor de sarcina locale;
-se calculeaza pierderea de sarcina totala care corespunde traseului principal;
-se calculeaza sarcina
hidrodinamica necesara a sistemului 
.
Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor:
Debitul de calcul pentru conductele de distributie a apei calde de consum menajer este dat de relatia :
(2.2)
unde
a - coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie;
a = 0,15 - pentru regimul de furnizare a apei reci de 24 h/zi;
b - coeficient determinat functie de temperatura apei ;
b = 0,7 - pentru apa calda la 60C ;
c - coeficient determinat in functie de destinatia cladirii;
c = 1 - pentru cladiri de locuit ;
d = 0,004 - pentru cladiri de locuit;
E - suma echivalentilor de debit ai punctelor de consum alimentate de conducta respectiva;
Conform STAS 1478-90 ,suma echivalentilor de debit ai punctelor de consum pentru distributia apei calde de consum menajer la 60C , este data de relatia :
E = E1 (2.3)
unde :
E1 - suma echivalentilor de debit ai bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda.
(2.4)
-
echivalentul de debit al unei baterii de tip 'j';
- numarul
bateriilor de acelasi tip 'j';
In calcul s-au folosit aceleasi valori pentru echivalentii de debit ca si la apa rece.
Functie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea conductelor din otel zincat pentru apa calda Hg >15 m se determina :
v - viteza economica de circulatie a apei [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [toli];
i - panta hidraulica [mmH2O/m];
Pentru ultimul consumator nu se tine seama de viteza economica, diametrul conductei de alimentare se va lua din tabele.
Traseul principal de calcul este corespunzator consumatorului cel mai dezavantajat din cladire (cada de baie de la ultimul nivel de la coloana M1).
Relatiile de calcul pentru pierderile de sarcina sunt identice cu cele de la apa rece.
Traseul calculat este prezentat in schema izometrica. S-a calculat traseul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
2.3 Calculul pierderilor de sarcina pentru instalatia interioara de distributie a apei calde
Suma pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) pe traseul cuprins dintre punctul de alimentare cu apa a instalatiei interioare si punctul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din instalatie se calculeaza cu relatia:
hr = hri + hrl
unde:
hri = pierderea de sarcina liniara
(2.6)
unde:
i = pierderea de sarcina liniara unitara sau panta hidraulica [mm H2O/m];
l = lungimea tronsonului de conducta [m].
(2.7)
unde :
i = panta hidraulica [mm H2O/m];
d = diametrul ales al conductei [mm];
v = viteza apei in conducta de diametru d [m/s];
g = acceleratia gravitationala [m/s2];
l = coeficientul de rezistenta hidraulica.
hrl = pierderea de sarcina locala , calculata cu relatia:
(2.8)
unde:
v - viteza de circulatie a apei in conducta;
g = 9,81 m/s2
= suma coeficientilor de
rezistenta locala
- se
obtine pe fiecare tronson de calcul prin insumarea valorilor rezistentelor
locale introduse de
- robinete cu ventil
- coturi
- reductii
- teuri de trecere
- teuri de derivatie
Se face calculul coeficientilor de pierdere de sarcina locala pe tronsoanele 1.1-1.14:
pe tronsonul 1.1. avem= 3,1 pentru:
2 coturi dn=1/2" - ζ
o reductie - 0,1
pe tronsonul 1.2 avem 4,1 pentru :
un teu de trecere - ζ
un cot dn=3/4" - ζ
o reductie - ζ
2 robineti - ζ
pe tronsonul 1.3 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.4 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.5 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.6 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.7 avem 1,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.8 avem= 0.5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.9avem 0,5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.10avem 13,6 pentru :
un teu de bifurcatie - ζ
3 coturi dn=1 1/4" - ζ
un robinet - ζ
pe tronsonul 1.11 avem= 2,1 pentru:
un teu de bifurcatie - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.12 avem 0,5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.13 avem= 2,1 pentru:
un teu de bifurcatie - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.14 avem 9 pentru:
2 coturi dn=2 " - ζ
un robinet - ζ
Pentru lucrarea de fata a rezultat, pentru instalatia interioara de alimentare cu apa calda, o sarcina hidrodinamica necesara:
Hnec = 28696 mm H2O
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor este redat in tabelul 2.1.
Figura care urmeaza reprezinta schema izometrica de calcul pentru instalatia interioara de alimentare cu apa calda.
Figura 2.1 Schema izometrica de calcul pentru instalatia interioara de alimentare cu apa calda
|
Nr. |
Nr. si felul arm. |
E |
Gc |
L |
V |
d |
|
i |
i*L |
Σ(i*L) |
S(z) |
hrl |
Σ(hrl) |
hr |
Hg |
Hu |
HT |
|
tronson |
|
|
l/s |
m |
m/s |
mm |
toli |
mmH2O/m |
mmH2O |
mmH2O |
|
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1CB |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1 CB +1L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
2 CB + 2 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
3 CB + 3 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
4 CB + 4 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
5 CB + 5 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
6 CB + 6 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
7 CB + 7 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
8CB + 8 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
9 CB + 9 L |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
9CB +9 L+9SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
27 CB +27L+18SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
36 CB +36L+18SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
36 CB +36L+27SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 2.1. Dimensionarea instalatiei de alimentare cu apa calda la interior
2.4 Calculul hidraulic al instalatiei exterioare de distributie a apei calde
Calculul pentru reteaua exterioara de distributie a apei calde se face tinand cont ca aceasta deserveste instalatiile interioare din cele 13 cladiri de locuit din planul de situatie.
Se foloseste aceeasi metodologie de calcul ca la instalatia interioara.
Dupa intocmirea planului de situatie s-a stabilit care este cladirea cea mai dezavantajata din punct de vedere hidraulic.
Dimensionarea retelei exterioare de distributie se face pentru traseul principal de calcul , de la cladirea cea mai dezavantajata pana la statia de hidrofor.
Reteaua se executa din conducte de otel zincat amplasate intr-un canal termic si este insotita de o retea de recirculatie a apei calde. Pentru reducerea pierderilor de caldura , conductele sunt izolate cu vata minerala de 30-40 [mm] grosime protejata cu carton sdfgaltat.
Pentru cladirile de locuit, debitul de calcul se determina cu aceeasi relatie ca pentru instalatia interioara de apa calda.
Pentru dimensionarea unui tronson din retea , intra in calcul toti echivalentii de debit ai bateriilor amestecatoare aflate in cladirile pe care le alimenteaza tronsonul respectiv.
Diametrul conductelor s-a determinat in functie de debitul total de calcul folosind nomogramele pentru conducte din otel zincat cu Hg >15 m.
Lungimile tronsoanelor de calcul s-au masurat pe planul de situatie .
Se face calculul coeficientilor de pierdere de sarcina locala pe tronsoanele 1.15-1.26:
pe tronsonul 1.15 avem= 1,6 pentru:
un cot dn=2 " - ζ 1
un teu de trecere - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.16 avem 0,5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.17 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ 0,5
pe tronsonul 1.18 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ 0,5
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.19 avem 1,5 pentru :
un teu de trecere - ζ 0,5
un cot dn= 3" - ζ
pe tronsonul 1.20 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.21 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.22 avem 0,6 pentru :
un teu de trecere - ζ
o reductie - ζ
pe tronsonul 1.23 avem= 1,5 pentru:
un teu de trecere - 0,5
un cot dn= 4" - 1
pe tronsonul 1.24 avem 0,5 pentru:
un teu de trecere - ζ
pe tronsonul 1.25 avem 0,5 pentru :
un teu de trecere - ζ 0,5
pe tronsonul 1.26 avem= 9 pentru:
3 coturi dn= 4" - ζ
un robinet - ζ
Pentru lucrarea de fata a rezultat, pentru instalatia exterioara de alimentare cu apa calda, o sarcina hidrodinamica necesara:
Hnec = 32259 mm H2O
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor este redat in tabelul 2.2.
Figura care urmeaza reprezinta schema instalatiei exterioare de alimentare cu apa calda.
Figura 2.2 Instalatia exterioara de alimentare cu apa calda
Tabelul 2.2 Dimensionarea instalatiei de alimentare cu apa calda la exterior
|
Nr. |
Nr. si felul arm. |
E |
Gc |
L |
V |
d |
|
i |
i*L |
Σ(i*L) |
S(z) |
hrl |
Σ(hrl) |
hr |
Hg |
Hu |
HT |
|
tronson |
|
|
l/s |
m |
m/s |
mm |
toli |
mmH2O/m |
mmH2O |
mmH2O |
|
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
mmH2O |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
36 CB +36L+27SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
72 CB +72L+54SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
108CB +108L+81SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
144 CB +144L+108SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
180 CB +180 L+135SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
216 CB +216L+162SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
252 CB +252L+189SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
288 CB +288L+216SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
324 CB +324L+243SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
360 CB +360L+270SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
396 CB +396L+297SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
432 CB +432L+324SP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CAPITOLUL 3. INSTALATII DE RIDICARE A PRESIUNII APEI
Sarcina hidrodinamica din conducta publica este periodic mai mica decat sarcina hidrodinamica in instalatia interioara.
Pentru a se asigura o functionare corespunzatoare a tuturor punctelor de consum se prevede o instalatie pentru ridicarea presiunii functionand cu pompe si recipient de hidrofor.
Figura 3.1 Bransamentul
conducta publica 6. conducta de ocolire
conducta de bransament 7. distribuitor
camin vana concesie 8. baterie de robinete cu plutitor
robinet cu sertar 9. rezervor tampon deschis
contor
Din conducta publica apa patrunde in rezervorul tampon deschis de unde este aspirata de pompe si refulata in instalatie.
O parte din debitul pompelor satisface consumul din instalatiile interioare, iar cealalta parte se acumuleaza treptat in recipientul de hidrofor. Volumul de apa ce se acumuleaza in hidrofor comprima perna de aer existenta pana la limita maxima stabilita, numita presiune de oprire H0 , valoare la care presostatul comanda oprirea pompei.
In concluzie, pompa asigura presiunea apei in instalatie, iar recipientul de hidrofor asigura functionarea automata a pompei.
Daca in anumite intervale de timp presiunea disponibila din conducta publica in punctul de racord devine suficienta, alimentarea punctelor de consum se poate face direct prin conducta de ocolire. In acest caz , pe conducta de ocolire se monteaza o clapeta (ventil) de retinere care permite trecerea apei intr-un singur sens. Iar pentru ca apa sa nu se intoarca din pompa punandu-i rotorul in miscare in sens invers, pe conducta de refulare a pompei se prevede o clapeta (ventil) de retinere. Pompa nu aspira direct din conducta publica, ci dintr-un rezervor tampon care poate fi deschis (in legatura cu atmosfera) sau inchis (sub presiunea unei perne de aer creata cu un compresor de aer).
3.2 Dimensionarea conductei de bransament
Conducta de bransament se dimensioneaza cunoscand debitul de calcul al retelei exterioare din ansamblul de cladiri si utilizand valorile vitezelor economice ale apei.
Pe conduvta de bransament se monteaza robinetul de bransament (vana de concesie) si contorul de apa (apometrul) pentru masurarea si inregistrarea debitului de apa. Contorul de apa se monteaza fie in camin pentru apometru, fie in cladirea instalatiei de ridicare apresiunii apei.
La calculul hidraulic al conductei de bransament se utilizeaza aceleasi nomograme ca si pentru retelele exterioare de distributie a apei reci din ansamblul de cladiri. La pierderile de sarcina liniare si locale de pe conducta de bransament se adauga si pierderea de sarcina in contorul de apa.
Alegerea diametrului conductei de bransament se face din nomograma tinand cont ca bransamentul se face din otel zincat si Hg>15 m in functie de debitul de calcul.
Debitul de calcul este :
GT = Gcm + Gcs [l/s] (3.1)
unde :
Gcm - debitul de calcul pentru cladiri de locuit
Gcs - debitul de calcul pentru cladirea sociala
a = 0,15 ; b = 1 ; c =
1 (3.2)
E = 845
Se obtine Gcm
=0.15 
l/s
Gcs =0 ;
Debitul conductei de bransament este :
GT = Gcm + Gcs =7,74+0=7,74 [l/s]
Din nomograma pentru dimensionarea conductelor din otel zincat pentru apa rece cu Hg>15 m se citesc urmatoarele valori :
dcb =100 mm ;
vcb = 0,9 m/s ;
icb =9 mmH2O/m.
3.3 Stabilirea capacitatii rezervorului tampon
Figura 3.2 Schema de calcul a capacitatilor rezervorului tampon
Relatia de calcul a volumului rezervorului tampon este urmatoarea :
VRT = Vu +Va (3.3)
Vu = Vui +Vum (3.4)
in care : VRT - volumul rezervorului tampon
Vu - volum care tine seama de consumul menajer si consum de incendiu
Vui - volum intangibil de incendiu
Vum - volum de consum menajer
Va - volum necesar pentru montarea armaturilor (robinete cu plutitor) si pentru a asigura nivelul minim (pentru protectia pompelor este necesar ca sorbul sa ramana permanent inecat).
Vum =150(10+ Gp) [l] (3.5)
Vum =150(10+7,74) = 2661 l
Din rezervorul tampon se alimenteaza si hidrantii interiori pentru incendiu, se va calcula volumul de incendiu.
(3.6)
Conform STAS 1478-90
gi - debit de incendiu interior ; gi = 2,5 l/s
ti - durata de functionare a incendiului ; tinc = 10 min = 600 sec
Vinc = 1500 l
Vu =2661+1500=4161 l
Va =0,1 Vu(3.7)
Va =0,1∙4161=416,1 l
In functie de capacitatea nominala se determina dimensiunile bazei rezervorului conform STAS 8941-79 :
VRT = Vu + Va =4161+416,1=4577.1 [l]
Conform STAS , aleg dimensiunile rezervorului de 5000 l tip A model III:
l = 2000 [mm]
b = 2000 [mm]
h=1250 [mm].
Inaltimea reala a rezervorului tampon va fi
H = hum + hui + 0,4 + 0,2 (3.8)
H = 0,665+0,37+0,2+0,4=1,635 m
Nivelul minim al apei din rezervor trebuie sa acopere sorbul, pentru ca acesta sa nu traga aer. De aceea se va considera nivelul minim la 0,2 m.
De asemenea deasupra nivelului apei din rezervor trebuie sa existe un spatiu necesar pentru montarea preaplinului si a robinetelor cu plutitor. Acest spatiu trebuie sa aiba o inaltime de minim 0,4 m.
Rezervorul tampon deschis are urmatoarele dimensiuni :
b = 2000 mm ;
l = 2000 mm ;
H = 1635 mm ;
3.4 Dimensionarea accesoriilor rezervorului tampon
Numarul si tipul robinetelor cu plutitor:
Conducta de alimentare cu apa a rezervorului este prevazuta cu un distribuitor care are minim 3 racorduri pe care sunt montate robinetele cu plutitor.
Diametrul robinetului cu plutitor este dat de relatia :
(3.9)
dcb - diametrul conductei de bransament ;
dcb=100 mm.
N - numarul robinetelor cu plutitor ales este N=3 robinete, pentru asigurarea continuitatii functionarii.
Conform STAS 7623 - 80 se aleg robinete de reglare cu ventil , din fonta si actionate cu plutitor P10 cu caracteristicile :
dnrp = 80 mm ;
L = 155 mm ;
S1 = 332 mm ;
l=650mm;
l1 = 600 mm.
Figura 3.3 Rezervorul tampon cu robinetele de plutitor
Diametrul distribuitorului trebuie sa fie mai mare decat diametrul conductei de bransament cu 1-2".
Diametrul distribuitorului:
Dd=1,5 dcb ;
Dd=1,5 100=150 mm.
Nivelul maxim al apei in rezervorul tampon fata de cota 0.00 este :
(3.10)
Nivelul intangibil de incendiu este cuprins intre cotele
(3.11)
Diametrul Dpp al orificiului de preaplin este dat de relatia
(3.12)
n care
μ= 0,63 este coeficientul de debit al orificiului de preaplin.
=0.
Diametrul Dspp al conductei verticale de scurgere a preaplinului se calculeaza cu relatia
(3.13)
h 1 = 0,4 m;
ξr =0;
3.5 Calculul capacitatii recipientului de hidrofor
Se aleg doua recipiente de hidrofor de volume egale pentru a asigura continuitatea functionarii instalatiei cand unul dintre ele se afla in revizie tehnica.
(3.14)
unde:
Gp - debitul pompat (egal cu debitul conductei de bransament)
Gp =7,74 l/s=27,86 m3/h
n - frecventa pornirilor/opririlor pompei ;
n = 12 - 15 porniri/ora ;
n=14 porniri/ora.
Hp - presiunea din recipientul de hidrofor in momentul pornirii pompei.
Ho=34+10 = 44 mH2O
Hi=34-2=32 mH2O
unde:
Ho - presiunea din recipientul de hidrofor in momentul opririi pompei, care se ia cu 10-12 mH2O mai mare decat Hp
Hi -presiunea initiala din hidrofor. Hi=Hp-1-3mH2O
Volumul util al hidroforului este dat de formula:
(3.15)
Volumul util al unui singur hidrofor este:
(3.16)
Cunoscand volumul necesar al recipientelor de hidrofor se aleg cel putin doua recipiente de volume egale si dimensiuni standardizate . Aleg doua hidrofoare cu
Vh =2500 l
Se recalculeaza numarul real de porniri pe ora:
(3.18)
n=8,66 porniri / ora.
-aleg n=9 porniri pe ora.
Date tehnice ale recipientului de hidrofor:
Capacitatea nominala 2500 l .
D1=1200 mm h2=450 mm L1=1316 mm
H=2540 mm h3=90 mm L2=1427 mm
h1=1000 mm h4=465 mm
Figura 3.4 Schema recipientului de hidrofor
3.6 Alegerea pompelor pentru instalatia de hidrofor
Se determina inaltimile de pompare ale pompei :
- inaltimea de pompare in momentul pornirii pompei :
(3.19)
inaltimea de pompare in momentul opririi pompei :
Figura 3.5 Schema de calcul pentru determinarea inaltimii de pompare a apei
Hgp - diferenta de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor si nivelul apei din rezervorul tampon in momentul pornirii pompei.
Hgo - diferenta de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor si nivelul apei din rezervorul tampon in momentul opririi pompei.
- suma pierderilor de sarcina liniare si locale calculate din
punctul de aspiratie al pompei pana la intrarea in recipientul de
hidrofor a conductei la debitul din momentul pornirii pompei.
- idem, pe acelasi traseu, pentru
aceeasi conducta dar, pentru debitul din momentul opririi pompei.
Ha - presiunea din rezervorul tampon
Figura 3.6 Instalatia de distributie a apei reci utilizand pompe pentru ridicarea presiunii
- Ha = 0
Hp=34 mH2O
Ho=34+10=44 mH2O
Np=h3+h4 (3.21)
Np=90+465=555 mm=0,555 m
Np- nivelul la care porneste pompa
No=Np+hu (3.22)
(3.24)
No=0,555+0,63=1,185 m
No- nivelul la care se opreste pompa
Hgp = Nmax - Np (3.25)
Hgp= 1235-555=680 mm
Hgo = No - Nmax (3.26)
Hgo= 1185-1235=-50 mm
Se obtin urmatoarele valori :
(3.27)
(3.28)
Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate se aleg o pompa activa si 1 pompa de rezerva de tipul LOTRU 65 cuΦ187.
Pompele alese trebuie sa indeplineasca conditia :
-conditia este indeplinita.
Caracteristicile pompei LOTRU 65 Φ187 :
- tip motor : N 132 S-2
- turatie : 2900 rot/min
- dimensiuni (in mm) : a = 760[mm];
b = 728[mm];
h = 440 [mm];
p= 347[mm];
L =902 [mm].
Se amplaseaza :
- 1 pompa activa la consum normal pe un postament
- 1 pompa de rezerva pe postament separat
3.7 Alegerea compresorului de aer
Perna de aer de deasupra apei din recipientul de hidrofor, este formata de un compresor de aer (care este pus in functiune manual), la punerea in functiune a instalatiei(la momentul initial) si se completeaza ori de cate ori este necesar (deoarece in timp, aerul se pierde prin dizolvare in apa sau prin neetanseitati).
Debitul compresorului de aer se determina in asa fel incat presiunea initiala pi sa fie realizata in 2-3 ore, iar presiunea aerului comprimat Hc furnizat de compresor sa fie numeric mai mare sau cel putin egala cu inaltimea de pompare in momentul opririi pompei (Hpo) pentru a
putea introduce aer sub presiune (in cazul completarii pernei de aer) in timpul functionarii instalatiei fara sa fie necesara golirea apei din hidrofor.
Pentru instalatiile de hidrofor se folosesc compresoare de aer cu piston functionand cu o singura treapta de comprimare a aerului.
Debitul efectiv al compresorului de aer montat in instalatie se determina cu relatia :
(3.29)
Hi - presiunea initiala din recipientul de hidrofor ;
Hi = 32 mH2O
Hc - presiunea necesara pentru completarea pernei de aer ;
Hc = Ho + (2..3) [mH2O]
Hc = 34 mH2O
t - intervalul de timp in care se realizeaza presiunea initiala ;
t = 3 h
In urma calculelor se obtine debitul:
Lc = 0,916 m3/h
Aleg un electrocompresor ECR 350 avand urmatoarele caracteristici:
-presiunea nominala :9 daN/cm2
-presiunea maxima: 12 daN/cm2
-turatia nominala: 900 rot/min
-debitul de aer:260 l/min
CAPITOLUL 4. INSTALATII INTERIOARE DE
COMBATERE A INCENDIILOR CU HIDRANTI
Utilizarea apei pentru combaterea incendiilor se justifica prin aceea ca, sub forma de jet sau pulverizata in picaturi fine, in contact cu focul, apa absoarbe o mare cantitate de caldura si raceste corpurile care ard.
Dupa felul armaturilor de serviciu cu care sunt echipate, instalatiile de distributie a apei pentru combaterea incendiilor pot fi: cu hidranti interiori, cu sprinklere, cu drencere sau cu pulverizatoare.
La stabilirea tipurilor si numarului dispozitivelor de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor ce urmeaza sa fie montate in interiorul cladirii se tine seama de conditiile privind incadrarea cladirilor, instalatiilor tehnologice si a materialelor, in normele legale de prevedere si stingere a incendiilor.
Retelele de conducte de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor pot fi separate sau comune cu retelele de alimentare cu apa potabila sau industriala.
In cazul de fatas-au adoptat retele de conducte de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor, separate de retelele de alimentare cu apa potabila.
Stabilirea tipurilor de instalatii de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor, ce urmeaza a fi montate in cladiri depinde de: destinatia cladirii, marimea cladirii, numarul de persoane, gradul de rezistenta la foc si categoria de pericole de incendiu a cladirii, importanta
cladirii sau bunurilor si materialelor adapostite in cladiri, precum si de alti factori tehnici sau economici.
Hidrantul interior pentru cladiri este un robinet de colt, cu ventil, prevazut la intrare cu filet exterior pentru racordarea la o teava de otel cu diametrul de 2", iar la iesire cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix la care se racordeaza furtunul cu teava de refulare, care serveste la formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa asupra obiectului incendiat.
Hidrantul interior impreuna cu echipamentul de serviciu (furtunul si teava de refulare) se monteaza intr-o cutie metalica amplasata pe perete, in nisa sau in firida, la inaltimea de 1,35 - 1,50 m de la pardoseala. Cutia metalica e prevazuta cu geam mat, pe care se noteaza cu vopsea
rosie numarul hidrantului, pentru a putea fi controlat in timpul exploatarii instalatiei sau identificat rapid in caz de incendiu.
Figura 4.1 Hidrant interior de incendiu.
Legenda Figura 4.1
1- Robinet cu ventil tip coltar (f = 2");
2-Teu cu filet ;
Roata de manevra;
Racord mobil;
Furtun L=20 m
Teava de refulare;
7- Ajutajul tevii de refulare (f = 14, 16, 18, 20 mm);
Nisa sau cutie metalica aparenta.
4.2 Amplasarea hidrantilor interiori
Hidrantii interiori de incendiu se monteaza in locuri ferite de inghet, vizibile si usor accesibile.
Hidrantii interiori de incendiu se amplaseaza la intrarile din cladire, pe casa scarii, holuri, coridoare si alte incaperi cu conditia ca, deservirea lor in caz de incendiu, sa nu impiedice evacuarea persoanelor aflate in pericol.
Amplasarea si numarul hidrantilor interiori de incendiu se stabilesc in functie de urmatorii factori:
a) numarul de jeturi ce trebuie sa atinga fiecare punct din interiorul cladirii (numarul de jeturi in functiune simultana);
b) raza de actiune a hidrantilor;
c) caracteristicile constructive ale cladirii;
d) amplasarea mobilierului, a materialelor si a utilajelor in cladire.
a) Numarul de jeturi ce trebuie sa atinga fiecare punct din interiorul cladirii se stabileste in functie de destinatia cladirii, volumul construit si numarul de persoane. Astfel, pentru blocul de locuinte considerat a rezultat un numar de un jet ce trebuie sa atinga fiecare punct al cladirii conform STAS 1478-1990 .
b Raza de actiune a hidrantilor este determinata de lungimea furtunului si de lungimea jetului de apa, conform relatiei :
= 
[m] (4.1)
unde: R - raza de actiune a hidrantilor [m];
Lf - lungimea proiectiei orizontale a furtunului [m];
Lj - lungimea proiectiei orizontale a jetului de apa [m].
Lungimea proiectiei orizontale a furtunului (Lf) se considera de 20 m, din care se scade o lungime de 2,5-3 m, datorita sinuozitatilor in plan vertical si orizontal.
Lungimea proiectiei orizontale a jetului de apa (Lj) se stabileste cu relatia :
= 
[m] (4.2)
unde: Lc - lungimea minima a jetului compact [m];
h - inaltimea incaperii [m];
1,25 - distanta de la pardoseala la nivelul tevii de refulare [m].
Lungimea minima a jetului compact (Lc) se considera ca, in functie de destinatia cladirilor, variaza intre 6-9 m. Astfel, pentru un bloc de locuinte se considera o lungime minima a jetului compact (Lc) de 6 m
Inaltimea incaperilor pentru blocul de locuinte considerat este de 2,74 m.
Astfel:
T Lj = 5,81 m.
T R = 25,81m.
c) Caracteristicile constructive ale cladirii constituie un alt factor care trebuie avut in vedere la stabilirea locului de amplasare a hidrantilor interiori de incendiu. Astfel, trebuie sa se tina cont de dimensiunile incaperii, pozitia peretilor, a golurilor din acestia, a usilor si a cailor de evacuare.In cazul de fata s-a ales amplasarea hidrantilor pe casa scarii la fiecare nivel al cladirii.
d) Amplasarea mobilierului, materialelor si utilajelor trebuie sa se faca tinand cont de zona de interventie a fiecarui hidrant.
Figura 4.2 Raza de actiune a hidrantului interior
Legenda la Figura 4.2
R - Raza de actiune a hidrantului interior;
Lf - Lungimea proiectiei orizontale a furtunului;
Lj - Lungimea proiectiei orizontale a jetului;
Lc - Lungimea jetului compact;
h - Inaltimea incaperii;
1,25 - Distanta de la pardoseala la nivelul tevii de refulare.
4.3 Calculul hidraulic al instalatiei de hidranti interiori
Metodologia calcului de dimensionare a conductelor instalatiei cu hidranti interiori cuprinde:
- verificarea incadrarii cladirii in prevederile normativelor actuale privind dotarea cu hidranti interiori pentru incendiu;
- stabilirea numarului de jeturi in functiune simultana si necesitatea atingerii fiecarui punct combustibil al cladirii de unul sau doua jeturi; stabilirea debitului specific al jetului si a debitului de calculul; stabilirea jetului compact, lungimea furtunului si distantele de siguranta conform;
- amplasarea hidrantilor interiori pentru incendiu pe planurile cladirii;
- stabilirea tipului retelei de alimentare cu apa a hidrantilor interiori (comuna cu consumul menajer sau industrial, sau separata);
- intocmirea schemei izometrice de calcul al retelei de distributie a apei;
- stabilirea debitelor de calcul pentru toate tronsoanele retelei de distributie;
- dimensionarea conductelor;
- determinarea pierderilor totale de sarcina;
- determinarea sarcinii hidrodinamice necesare Hnec pentru alimentarea cu apa a instalatiei de hidranti interiori pentru incendiu.
Calculul hidraulic se executa pentru hidrantul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic.
In cazul blocurilor de locuinte pentru un volum V< 25000 m3, rezulta necesitatea ca fiecare punct combustibil al cladirii sa fie atins de un jet, cu o lungime a jetului compact Lc = 6 m si un debit de calcul Qih = 2,5 l/s.
In functie de lungimea jetului compact Lc, se alege un tip de teava de refulare cu diametrul orificiului ajutajului final d = 16 mm, cu o presiune disponibila la ajutajul tevii Hih = 8,4 m H2O si un debit specific qih = 2,5 l/s.
Hidrantii interiori de incendiu se doteaza cu furtun cu o lungime de 20 m.
Zona teoretica de actiune a unui hidrant interior este un cerc, avand raza egala cu raza de actiune a hidrantului.
Amplasarea si numarul de hidranti se determina tinand cont de raza de actiune a hidrantului si de numarul de jeturi, ce trebuie sa atinga fiecare punct combustibil al cladirii.
Astfel, in cazul blocului de locuinte dat prin tema de proiectare, numarul de hidranti interiori este de 9 hidranti, cate unul pe fiecare nivel construit.
Reteaua de hidranti interiori se executa din otel zincat si este separata de reteaua de consum menajer.
Diametrul conductelor folosite in instalatia de hidranti interiori este de 2 50 mm).
Viteza se determina cu ajutorul nomogramelor in functie de debitul de calcul Q [l/s] si diametrul conductei d [m].
Viteza maxima in instalatia de hidranti interiori este 3 m/s.
Astfel a rezultat ca viteza pe tronson este v m/s.
Din aceste nomograme se mai determina panta hidraulica sau pierderea de sarcina liniara unitara, aceasta fiind i mm H2O/m.
Se va calcula sarcina hidrodinamica necesara Hnec, pentru alimentarea cu apa a instalatiei cu hidranti interiori conform relatiei :
= 
+ 
[mm H2O] (4.3)
unde:
Hnec - sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa a instalatiei cu hidranti interiori. [mm H2O];
Hg - inaltimea geodezica a hidrantului de incendiu amplasat la cota cea mai mare fata de un plan de referinta Hg = 26520 mm ;
= 
+ 
[mm H2O] (4.4)
unde:
Hi - presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare [mm H2O];
hrf - suma pierderilor de sarcina pe furtun [mm H2O].
Din calcul a rezultat Hnec=53671 [mm H2O]
Calculul pierderii de sarcina liniara pe furtunul de racord al hidrantului hrf se determina cu relatia :
= 
= 
[m H2O] (4.5)
unde:
= 
- modulul de rezistenta hidraulic al furtunului;
A f - rezistenta hidraulica unitara a furtunului;
lf - lungimea furtunului;
Q - debitul de apa evacuat prin furtun;
Astfel pentru un debit de 2,5 l/s si un diametru ales al furtunului de 50 mm, rezulta o pierdere de sarcina liniara unitara de 100 mm H2O/m.
Cunoscandu-se ca lungimea furtunului este de 20 m,
T = 
= 
mm H2O = 
m H2O
Calculul pierderilor totale de sarcina pe traseul retelei pana la punctul de alimentare se determina cu relatia :
= 
[mm H2O] (4.6)
unde: hrc - pierderile totale de sarcina liniare [m H2O];
hri - pierderile de sarcina liniare [mm H2O];
hrl - pierderile de sarcina locale [mm H2O].
Astfel a
rezultat 18001,28 mm H2O.
Pierderile de sarcina liniare apar in procesul disiparii energiei hidraulice prin frecare interna si depind de vascozitate si caracterul curgerii.
Pierderile de sarcina liniare se determina cu relatia :
= 
[mm H2O] (4.7)
unde:
i - panta hidraulica sau pierderea de sarcina liniara unitara [mm H2O/m]; se determina din nomograma;
l - lungimea tronsonului considerat [m];
Astfel a
rezultat 16460 mm H2O
Pierderile de sarcina locale apar in zonele in care curgerea uniforma este perturbata de anumite rezistente hidraulice locale (coturi, robinete, schimbari de directie, schimbari de sectiune).
Pierderile de sarcina locale se calculeaza cu relatia :
= 
[m H2O] (4.8)
unde: x - coeficientul adimensional de pierdere de sarcina locala in rezistenta hidraulica locala;
v - viteza fluidului in aval de rezistenta hidraulica locala [m/s];
g - acceleratia gravitationala [m/s2].
Pierderile de sarcina locale se mai pot determina si din nomograma in functie de S x si v.
S x se va lua in functie de tipul rezistentei hidraulice locale considerate. Astfel, s-a calculat S x pentru tronsonul retelei, pentru cel mai dezavantajat hidrant:
In H: 1 robinet de colt cu ventil inclinat Dn 50 mm x
T S x
Pe tronsonul H: 11 coturi Dn 50 mm x
20 teuri de trecere x
T S x
Astfel a
rezultat 1541,28 m H2O.
In figurile care urmeaza sunt reprezentate nomograma de calcul si traseul instalatiei de hidranti.
Figura 4.3 Nomograma pentru dimensionarea conductelor din otel zincat, pentru apa rece Hg>15m
4.4 Prevederi normative specifice instalatiei de hidranti interiori
Echiparea cu hidranti de incendiu interiori a constructiilor, compartimentelor de incendiu si a spatiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate, se asigura dupa caz la:
a) Constructiile inchise, din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A si B), incadrate conform legislatiei in vigoare indiferent de arie si numarul de niveluri;
b) Constructiile publice, administrative si sociale, cu aria construita de cel putin 600 m2 si mai mult de 4 niveluri;
c) Cladiri inalte si foarte inalte, precum si constructiile cu sali aglomerate, indiferent de ariile de construire si numarul de niveluri;
d) Constructii de productie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de minimum 600 m2, precum si depozite cu stive inalte (peste 4 m inaltime);
e) Constructii sau spatii publice, administrative, sociale si de productie sau depozitare subterane, cu aria desfasurata mai mare de 600 m2;
f) Parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme si cele supraterane inchise cu mai mult de doua niveluri.
Nu se prevad hidranti de incendiu interiori atunci cand apa nu este indicata pentru stingere sau se asigura stingerea cu alte substante (gaze inerte, spuma, abur, etc.) precum si la constructiile parter la care se realizeaza interventia de la hidranti exteriori cu furtun de maxim 40 m lungime.
In functie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu, de combustibilitatea si valoarea constructiei si a bunurilor, investitorii pot stabili necesitatea echiparii si in alte cazuri.
In cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranti interiori se va stabili pentru fiecare compartiment in parte, iar gospodaria de apa se va dimensiona pentru compartimentul cel mai defavorabil.
Hidrantii interiori se pot monta aparent sau ingropat, marcandu-se corespunzator
Instalatiile se proiecteaza astfel incat sa se poata actiona imediat la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor si robinetelor cu actionare electrica de la distanta, prin butoane.
Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, in functie de raza lor de actiune si de necesitati: langa intrari in cladiri, in case de scari, in holuri sau in vestibuluri, pe coridoare, langa intrarea in incaperi si in interiorul acestora.
Robinetele hidrantilor se monteaza de la 1,35 m la 1,50 m de la pardoseala, iar cutiile lor vor fi protejate impotriva loviturilor. Cutiile hidrantilor se executa in conformitate cu prevederile normative.
Nisele hidrantilor nu trebuie sa strapunga peretii antifoc, pe cei care despart incaperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimiteaza cai de evacuare. In cazul in care se monteaza in nisa, rezistenta la foc a peretelui trebuie sa ramana neschimbata.
Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C (f 50 mm) flexibil sau tip B (f 75 mm) flexibil, cu o lungime de maximum 20 m si, dupa necesitati, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jet compact, pulverizat sau mixt.
Dispozitivele de refulare a apei pot fi:
tevi de refulare simple;
tevi simple prevazute cu ajutaj pulverizator;
tevi de refulare universale.
Tevile de refulare simple se vor utiliza acolo unde jetul compact nu produce pagube, dar este necesara forta de impact a jetului compact (ex. depozite comerciale, industriale, magazine universale etc.).
Tevile de refulare universale se vor utiliza in incinte industriale (hale, ateliere).
Tevile simple prevazute cu ajutaj pulverizator se vor utiliza in toate cladirile, cu exceptia celor indicate mai sus.Presiunea minima la teava de refulare - in cazul utilizarii dispozitivelor de pulverizare si a tevilor de refulare universale - va fi de minimum 2,5 bar.
Pe timp de noapte sau in locurile unde se desfasoara activitati la lumina artificiala, marcarea hidrantilor se va face prin iluminat de siguranta.
Instalatiile prevazute cu hidranti, amplasate in spatii cu pericol de inghet vor fi dotate cu armaturi de golire, dispuse in apropierea robinetului de sectionare.
Pentru intretinerea in bune conditii a instalatiilor de stingere a incendiilor cu hidranti interiori, la fiecare unitate se vor construi echipe de revizie care vor face verificari periodice pe baza unui plan stabilit, consemnand intr-un registru toate defectiunile si remedierile efectuate.
Este interzisa utilizarea in alte scopuri a instalatiilor, utilajelor, mijloacelor si materialelor pentru stingerea incendiilor.
Sursele si retelele de alimentare cu apa, pentru stingerea incendiilor, trebuie astfel intretinute si exploatate, incat sa fie ferite de inghet, iar reviziile si eventualele reparatii sa se poata face cu usurinta in cel mai scurt timp, fara a se scoate din functiune intreaga instalatie.
Pe conductele instalatiilor de stingere a incendiilor cu hidranti interiori nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte, materiale si dispozitive. De asemenea, in apropierea acestor instalatii nu se vor monta cabluri electrice.
Apa folosita pentru stingerea incendiilor trebuie sa fie complet lipsita de produse petroliere, sau alte produse combustibile.
Se vor intocmi instructiuni cu privire la modul de functionare, utilizare si intretinere a instalatiilor, aparatelor, materialelor, etc. pentru stingerea incendiilor. Ele vor fi cunoscute de personalul de intretinere a instalatiei si de catre membrii formatiilor civile de pompieri.
Echipamentul hidrantilor interiori trebuie sa fie corespunzator debitului si presiunii din instalatia respectiva.
Accesul la hidranti trebuie sa fie liber in permanenta, iar usile cutiilor hidrantilor trebuie sa se deschida cu usurinta.
Persoanele care lucreaza in sectiile prevazute cu hidranti interiori trebuie sa cunoasca pozitia si modul de folosire a acestora.
Hidrantii trebuie sa fie vopsiti si feriti de lovituri, iar pe timp friguros se vor proteja impotriva inghetului.
Instalatiile se proiecteaza astfel incat sa poata actiona imediat la izbucnirea incendiului. Pornirea pompelor (robinetelor cu actionare electrica), de la distanta, prin butoane, se admite numai in cazurile in care este exclusa posibilitatea deteriorarii butoanelor sau actionarea lor de catre persoane neautorizate.
Alimentarea cu apa a hidrantilor interiori nu se va executa prin retele de conducte realizate din mase plastice.
CAPITOLUL 5. SCENARIU DE INCENDIU
Planul organizarii si desfasurarii aplicatiei tactice
I. Obiectivul - Bloc de locuinte
II. Scopurile aplicatiei
Scopuri generale:
- Verificarea conceptiei de actiune stabilita prin planul desfasurarii aplicatiei, avandu-se in vedere continutul planului de interventie in caz de incendiu;
- Pregatirea psihologica a efectivelor si populatiei pentru cunoasterea modului de comportare pe timpul actiunilor de interventie si salvare-evacuare in situatia creata, conform temei tactice;
- Verificarea modului de organizare a cooperarii intre fortele participante la aplicatie si stabilirea cailor de perfectionare a acestei activitati;
- Verificarea modului de functionare a instalatiilor speciale (de alimentare cu apa - hidranti interiori, rezerva de apa pentru interventie)
- Evaluarea nivelului de pregatire pentru actiunile de salvare, evacuare si prim ajutor de urgenta medicala si descarcerare a persoanelor accidentate in zona evenimentelor;
- Verificarea starii cailor de acces si a locurilor de amplasare pentru tehnica de interventie din dotarea fortelor participante.
Scopuri specifice pentru fortele participante:
a. Pentru personalul din cladire
- Antrenarea personalului in organizarea si desfasurarea operatiunilor de interventie pana la sosirea pompierilor militari;
b. Pentru pompierii militari
- Antrenarea comandantului interventiei si a grupei operative in organizarea, coordonarea si cooperarea cu conducatorii fortelor participante in astfel de situatii;
- Culegerea datelor, prelucrarea acestora si elaborarea propunerilor in vederea luarii deciziei;
- Perfectionarea pregatirii efectivelor in executarea operatiunilor de stingere a incendiilor izbucnite la astfel de cladiri precum si pentru coordonarea actiunilor de salvare, evacuare si prim ajutor de urgenta medicala si descarcerare a persoanelor surprinse in zona evenimentelor;
- Asigurarea legaturilor radio, antrenarea personalului in folosirea acestora;
- Antrenarea comandantilor de echipaj in conducerea si coordonarea actiunilor servantilor pentru stingerea incendiilor, salvarea si evacuarea persoanelor, acordarea primului ajutor, utilizarea mijloacelor de protectie individuala, utilizarea accesoriilor si instalatiilor speciale.
c. Pentru organele de politie
- Asigurarea accesului mass-media in zona;
- Participarea la stabilirea cauzei incendiului.
d. Pentru efectivele de jandarmi
- Interzicerea accesului persoanelor neautorizate in zona de interventie;
- Asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate;
d. Pentru SMURD
- Descarcerarea si stabilizarea persoanelor accidentate
- Acordarea primului ajutor medical ranitilor, persoanelor intoxicate, accidentate, etc. ca urmare a evenimentelor;
- Transportul acestora la punctul de primire urgente.
II. Participanti - conform planului de interventie
III. Asigurarea materiala
Tehnica de interventie si aparatura specifica pompierilor, jandarmilor, politiei;
Mijloace de transmisiuni, portabile si mobile;
Alte materiale pentru organizarea si desfasurarea aplicatiei.
SITUATIA TACTICA GENERALA
In ultima perioada de timp au fost semnalate aparitia unor nereguli in functionarea instalatiei de iluminat .
Din analiza acestor nereguli a rezultat ca ele sunt cauzate de efectul de imbatranire si de functionarea in timp a instalatiei.
Asociatia de locatari a intreprins demersuri pentru aprovizionarea cu instalatii noi, dar a amanat inlocuirea acesteia.
SITUATIA TACTICA SPECIALA
Datorita unui scurtcircuit produs din cauza imbatranirii instalatiei electrice si a cantitatii mari de materiale combustibile aflate in zona, s-a produs aprinderea si propagarea incendiului foarte rapid.
Emisiile de fum si gaze toxice rezultate in urma incendiului au redus vizibilitatea creind probleme la evacuarea persoanelor surprinse de incendiu.
Prin manevrele executate de catre dispecerat, a fost scoasa de sub tensiune instalatia electrica.
SITUATIA TACTICA NR. 1
In urma executǎrii recunoasterii se constat c incendiul s-a produs in sufrageria unui apartament de la parterul cladirii aflat langa dormitor si bucatarie, existand posibilitatea propagarii la acestea.
SITUATIA TACTICA NR. 2
In urma executǎrii recunoasterii se constat c incendiul s-a produs in bucatarie, fapt ce ar putea duce la explozia instalatiei de gaze, existand si posibilitatea propagarii la celelalte incaperi si la apartamentele vecine.
5.3 Rezolvarea situatiilor tactice
SITUATIA TACTICA SPECIALA LA ORA 13.00
I.S.U "Serban Cantacuzino" al judetului
Prahova a fost alertat la orele 13.00. S-a pus in aplicare Planul de
Interventie. La locul interventiei s-au deplasat fortele din Detasamentul de Pompieri
In situatia creata comandantul interventiei ordona realizarea dispozitivului conform schemei si concentrarea fortelor participante, astfel:
Pentru stingerea incendiului, forte proprii ;
Pentru descoperirea victimelor, salvarea-evacuarea acestora si acordarea primului ajutor medical de urgenta: Serviciul de Asistenta Medicala de Urgenta si Descarcerare Prahova;
Pentru limitarea accesului in zona si protectia bunurilor: formatiuni de politie, subunitati de jandarmi.
SITUATIA TACTICA Nr. 1 LA ORA 13.15
Comandantul interventiei ordona:
- Executarea manevrei de limitare a incendiului cu doua tevi de refulare tip C;
- Executarea manevrei de stingere a incendiului cu o teava de refulare tip C;
- Executarea manevrei de evacuare a fumului si gazelor rezultate in urma arderii.
SITUATIA TACTICA Nr. 2 LA ORA 15.15
Comandantul interventiei ordona:
- Executarea manevrei de limitare a incendiului cu doua tevi de refulare tip C;
- Executarea manevrei de stingere a incendiului cu o teava de refulare tip C;
- Executarea manevrei de evacuare a fumului si gazelor rezultate in urma arderii.
5.4 Calculul fortelor si mijloacelor
Pentru situatia tactica numarul 1
1. Stingere
Determinarea debitului necesar de apa
qi nec = k2 * 60 * A * is (5.1)
k2= 1 - pentru apa netratata chimic
A= 25 mp - aria sufrageriei
is= 0 l/s * mp
qi nec = 150 l/min
Determinarea necesarului de tevi de refulare a apei:
-presiune 4 atmosfere
-diametrul tevii de refulare : 14 - teava tipC
qii=260 l/min -debit specific de apa (ajutaj 14mm,4atm)
Ni i= 0,57 = 1 teava cu ajutaj de 20 mm , la 5 atm
Stabilirea debitului real de refulare a apei:
qi ref s= Ni i * qii (5.3)
qi ref s= 260 l/min
Volumul de apa necesar operatiunii de stingere:
Vi h1 = qi ref s * Tt (5.4)
Tt =15 min
Vi h1=3900 l apa
2. Protectie
Determinarea debitului necesar de apa:
qi nec pr = k2 * 60 * L * ipr (5.5)
k2=1
A=75 mp -Suprafata protejata
ipr=0 l/s * mp
qi nec pr = 450 l/min
Determinarea necesarului de tevi de refulare a apei:
(5.2)
-presiune: 5 atmosfere
-diametrul tevii de refulare 18 - teava tip B
qii=260 l/min - debit specific de apa (ajutaj de 18mm, pres.5atm)
Ni i=1,73 =2
Stabilirea debitului real de refulare a apei:
qi ref pr= Ni i *
(5.6)
qi ref pr= 520 l/min
Volumul de apa necesar operatiunii de racire:
Vi h2 = qi ref pr * Tt (5.7)
Tt =15 min
Vi h2=7800 l- apa
3. Determinarea cantitatii totale necesare de apa
Vih tot = Vih 1 + Vih 2 (5.8)
Vih tot =11700 litrii apa
Vih tot =11,70 m3
4. Determinarea numarului de autospeciale
Numarul de capete de refulare :
Stingere
Ni i=1 teava cu ajutaj de14mm, la pres. de 4atm
Protectie:
Ni i=2 tevi cu ajutaj de 18mm, la pres. de 5atm
TOTAL:
Ni i=3 tevi de refulare a apei
Numarul de autospeciale :
Rezultat din calcul 2 APCA
Rezerva: 1 APCA
TOTAL APCA
Pentru situatia tactica numarul 2:
1. Stingere:
Determinarea debitului necesar de apa
qi nec = k2 * 60 * A * is (5.1)
k2=1 -pentru apa netratata chimic
A=10 mp - aria bucatariei
is=0 l/s * mp
qi nec = 60 l/min
Determinarea necesarului de tevi de refulare a apei
(5.2)
-presiune: 4 atmosfere
-diametrul tevii de refulare: 14 teava tipC
qii=260 l/min debit specific de apa (ajutaj 14mm)
Ni i=0,23= 1 teava cu ajutaj de 20 mm , la 5 atm
Stabilirea debitului real de refulare a apei
qi ref s= Ni * (5.3)
qi ref s= 260 l/min
Volumul de apa necesar operatiunii de stingere:
Vi h1 = qi ref s Tt
Tt =15 min
Vi h1=3900 l-apa
2. Protectie
Determinarea debitului necesar de apa
qi nec pr = k2 * 60 * L * ipr
k2=1
A=75 mp -Suprafata protejata
ipr=0 l/s * mp
qi nec pr = 540 l/min
Determinarea necesarului de tevi de refulare a apei
(5.2)
-presiune: 5 atmosfere
-diametrul tevii de refulare 18 - teava tip B
qii=260 l/min -debit specific de apa (ajutaj de 18mm, pres. de 5atm)
Ni i=1,73 =2
Stabilirea debitului real de refulare a apei
qi ref pr= Ni i * qii
(5.6)
qi ref pr= 520 l/min
Volumul de apa necesar operatiunii de racire:
Vi h2 = qi ref pr * Tt (5.7)
Tt =15 min
Vi h2=7800 l- apa
3. Determinarea cantitatii totale necesare de apa
Vih tot = Vih 1 + Vih 2 (5.8)
Vih tot =11700 litrii apa
Vih tot =11,85 m
4. Determinarea numarului de autospeciale
Numarul de capete de refulare :
Stingere:
Ni i=1 teava cu ajutaj de 14mm, la presiune de 4atm
Protectie:
Ni i=2 tevi cu ajutaj de 18mm, la presiune de 5atm
TOTAL:
Ni i=3 tevi de refulare a apei
Numarul de autospeciale :
Rezultat din calcul 2 APCA
Rezerva: 1 APCA
TOTAL: APCA
Robinet- dispozitiv care se monteaza la capatul unei conducte, intre doua conducte sau la capatul tubului de scurgere al unui recipient, in scopul intreruperii sau al restabilirii circulatiei unui fluid in ambele sensuri ori pentru a regla sau a schimba debitul acestuia;
Boiler cazan special de incalzire automata a apei, folosit la instalatiile de apa calda curenta;
Conducta- instalatie destinata transportului fluidelor sau materialelor pulverulente, pe un anumit traseu;
Teu- fiting, piesa fasonata in forma de T, pentru racordarea tevilor, la canalizari;
Hidrant- dispozitiv la conductele de distributie a apei sub presiune, care permite deschiderea si inchiderea unuia sau a mai multor furtunuri in acelasi timp.
Dus - instalatie sanitara sau tehnica prin care se asigura curgerea reglabila si concomitenta a mai multor jeturi mici de apa;
Nomograma- reprezentare grafica in plan, folosind linii sau puncte cotate, a unei relatii dintre doua sau mai multe marimi variabile, cu ajutorul careia se pot determina rapid valorile unei marimi in functie de valorile cunoscute ale celorlalte marimi care intra in relatia considerata;
Filet- canal elicoidal taiat pe suprafata exterioara sau interioara a unei piese cilindrice ori conice, servind pentru asamblarea prin insurubare a piesei;
Racord- legatura, contact intre doua parti ale unei lucrari sau intre doua elemente ale unui intreg;
Lavoar- mobila de toaleta, pe care se afla ligheanul si celelalte obiecte necesare pentru spalat;
Chiuveta- vas de portelan, de faianta sau de metal smaltuit prevazut cu o gura de scurgere, fixat in perete dedesubtul unui robinet de apa si folosit la spalat.
Rezervor- bazin sau recipient in care se depoziteaza o cantitate de fluide sau de materiale granulare ori pulverulente.
Sifon- dispozitiv in forma de S, de U sau de P montat la punctul de legare dintre un obiect de instalatie sanitara si o conducta de canalizare, cu scopul de a opri, prin formarea unui dop de apa, trecerea gazelor din canal in instalatie.
St. Vintila, T. Cruceru, L. Onciu - Instalatii sanitare si de gaze, EDP Buc. 1995.
St. Vintila, T. Cruceru, L. Onciu - Instalatii sanitare si de gaze. Indrumator de proiectare, EDP Buc. 1987.
Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare, I9 - 1994.
Reglementari privind protectia impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor:
- P118 - 99 Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului
- Decret 290/16 august1977 - privind aprobarea normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
Standardele de stat privind proiectarea si executia instalatiilor sanitare:
(a) STAS 1478/90 - Constructii civile si industriale. Alimentarea interioara cu apa
(b) STAS 1343/86 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati.
|
|
