Se clasifica in 2 grupe mari: l9p6pd
1.Fibre textile naturale: -vegetale (bumbac, in, canepa)
-animale (lana, matase)
-minerale
2.Fibre textile obtinute prin procedee chimice: -din polimeri naturali
-din polimeri sintetici
Caracterizarea merceologica a fibrelor naturale vegetale
In aceasta grupa intra: bumbac, in, canepa, iuta.
Bumbacul este prelungirea epidermica unicelulara a cojii semintelor plantei. Are o culoare alb-galbuie, dar cea mai importanta este lungimea. Dupa lungime distingem:
-bumbac cu lungime extralunga, 45 mm
-bumbac cu lungime lunga, 34 mm (Au o culoare alba, un luciu matasos, accentuat, un continut mic de impuritati si pot fi filate prin procesul pieptanarii, rezultand fire foarte fine (subtiri) si foarte rezistente. Aceste soiuri de bumbac se cultiva in Siria, Sudan, Egipt.).
-bumbac cu fibra medie sau mijlocie (culoare alb-galbuie, cu lungimea fibrei intre 28 si 34 mm, acesta se poate prelucra numai prin procedeul cardarii rezultand fire de grosimi mai putin rezistente si tesaturi cu calitate medie). Reprezentantul acestuia este bumbacul american, bumbacul din C.S.I.
-bumbac cu fibra scurta, cu lungimi pana la 24 mm, culoarea alb cu tenta spre galben, contine impuritati, fibre scurte incalcite (nopen) resturi vegetale. Reprezentantul cel mai important este bumbacul chinezesc, bumbacul indian. Si aceste fibre se fileaza prin procedeul cardarii.
Repriza fibrelor (continut de apa legal admis in tranzactiile comerciale este de 8,5%)
Materialele textile din bumbac confera proprietati igienice sanitare bune.
Importanta reprizei consta in aceea ca ajuta la recalcularea masei comerciale.
Rezistenta specifica a fibrei este cuprinsa intre 32 si 36 kg forta/mm2. Densitatea este 1,50 gr/cm3 si alungirea la rupere este mica, adica tesatura se sifoneaza.
Proprietati chimice. Solutiile de acizi minerali 5% solutii slabe distrug fibrele. Pe aceasta proprietate se bazeaza operatia de curatire a fibrelor de lana de scaieti, ciulini, etc. (resturi vegetale). Acizii minerali mai concentrati distrug fibrele bumbacului. Spalarea se realizeaza cu detergenti cu PH pana la 9,5. Solutiile alcaline concentrate distrug fibrele.
La o concentratie de 26% hidroxid de sodiu (NaOH) are loc mercerizarea bumbacului, care consta in tratarea la rece 15-20%, timp scurt 1-2 minute, urmata de o intindere; prin mercerizare se imbunatateste luciul, proprietatile de absortie si afinitatea fata de coloranti (se vopsesc mai usor si mai frumos). Ca efect secundar al mercerizarii, creste si rezistenta cu pana la 20%.
Solutiile oxidante de concentratie medie distrug pigmentii naturali din fibra si pe aceasta proprietate se bazeaza albirea tesaturilor. Daca concentratia creste, rezistenta fibrei este afectata.
Bumbacul prezinta principalul component celuloza intre 95-98,5%, care este celuloza chimic-pura de natura, restul este format din substante pectice necelulozice, pigmenti si substante minerale 0,5%, ceruri si grasimi 0,6% si altele.
Aspecte privind piata bumbacului in ordinea productiei si exportatori mondiali: SUA, China, CSI, India, Pakistan, Sudan, Brazilia, Turcia, Egipt.
Asia ocupa primul loc in productia mondiala, in timp ce Africa are o pondere mica de circa 10%, dar e principalul furnizor de bumbac cu fibra lunga si extralunga.
|arile producatoare din America, Asia, Europa, produc bumbac cu lungime medie. Cu lungime scurta e cultivat in China si India.
Bumbacul constituie inca principala marfa la export in multe tari in curs de dezvoltare si are o importanta economica si sociala. Se remarca pe plan mondial deplasarea industriei prelucratoare de bumbac din tarile dezvoltate catre cele in curs de dezvoltare, tarile dezvoltate acordand atentie deosebita fibrelor chimice speciale cu proprietati deosebite, utilizate in domeniile de varf ale tehnicii.
In Romania se importa din Turcia, Egipt, Sudan bumbacul cu lungime medie reprezentand ponderea cea mai mare in importul nostru de bumbac si bumbac cu lungime lunga din Egipt, Sudan, Siria.
Fibrele liberiene sunt fibre ce se extrag din liberul (tulpina) unor plante ca: in, canepa, iuta. Separarea fibrelor liberiene de tulpinile lemnoase se realizeaza printr-un proces chimico-biologic numit topire. In urma procesului de prelucrare a fibrelor liberiene ce constau din zdrobirea tulpinilor si melitare rezulta fuiorul si caltii (sunt fibre scurte, incalcite si cu resturi de tulpini necelulozice.
Inul este o fibra ce are culoarea de la argintiu, galbui-cenusiu pana la cafeniu. Culoare este cea mai importanta proprietate a inului, pentru ca arata gradul de maturitate si defectele datorate bolilor. Cu cat culoarea este mai deschisa, inul e calitativ superior. Culoarea inului confera un aspect deosebit tesaturilor, el se prelucreaza in culoarea naturala, conferind un aspect estetic deosebit de valoros.
Luciul este moderat si caracteristic. Repriza este mai mare ca la bumbac cu 12% din cauza continutului mai mare a substantelor pectice, necelulozice. Celuloza ajunge la in pana la 80-82% si restul substante minerale, substante necelulozice. Repriza mare confera proprietati deosebite de confort. Fibra de in este mai rezistenta decat bumbacul, intre 50-60 kg forta/mm2. Alungirea este intre 1,5-4%, ceea ce arata ca articolele din in se sifoneaza foarte mult. Solutiile alcaline degradeaza mai mult fibrele de in din cauza faptului ca sunt fibre pluricelulare. Lungimea celulelor este intre 25-30 mm, iar a plantei tehnice (fuior) 40-50 cm. Inul este mai bun conducator de caldura decat bumbacul. Se foloseste pentru lenjerie, articole tehnice, sfori, franghii.
Canepa este o fibra ce se aseamana foarte mult cu inul, uneori cu greu se poate deosebi de acesta.
Proprietati: Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa, calitatea este mai scazuta. Lungimea plantei tehnice este mai mare, de 60-70 cm, iar a celulei elementare pana la 55 mm. Repriza este 12% si sub influenta presiunii si caldurii fibrele plesnesc si de aceea nu se intrebuinteaza pentru imbracaminte. Sunt mai rezistente (fibrele) decat cele de in, rezistenta specifica ajunge pana la 70 kg forta/mm2. De aceea se utilizeaza pentru franghii, sfori, odgoane, covoare, articole tehnice, ambalaje, etc.
Iuta. Fibrele se extrag din tesuturile liberiene ale plantei cultivata in Asia. Culoarea difera de la alb-galbui la galben-brun. Sub influenta luminii si a aerului, culoare se modifica apropiindu-se de brun. Are un luciu mai pronuntat decat inul si canepa, dar este mai putin rezistenta. Repriza 16% este mare din cauza continutului foarte mare de fibre necelulozice. Rezistenta specifica 20 kg forta/mm2, alungirea la rupere 2%. Contine
60-68% celuloza.
Sub influenta umiditatii, a luminii si oxigenului din aer, o parte din substantele necelulozice de incrustare se dizolva si astfel rezistenta fibrei scade, dar dupa usacarea materialului se restabileste. Prin alternarea umezirilor si uscarilor, totusi, rezistenta este afectata. Fibra de iuta este utilizata pentru ambalaje, covoare, articole tehnice si alte articole.
Aspecte privind piata fibrelor liberiene: completeaza necesarul de fibre textile pentru tarile importatoare de bumbac. Romania se situa pana in ’90 printre producatorii importanti de in si canepa din Europa, ocupand locul 3 dupa CSI si Italia. In prezent productia de in si canepa a scazut considerabil datorita factorilor generali si specifici.
Industria prelucrarii inului si a canepii in Romania se afla in atentia Serviciului Integrat de Consultanta pentru Economie Privata European, care pe baza unor studii facute in Romania a evidentiat cateva aspecte:
-fibrele de in cultivate in Romania rezulta de la soiuri de in de calitate inferioara, adica fibre scurte si de aceea se impune importul de seminte din Olanda si Belgia.
-fibrele de canepa sunt fibre de calitate superioara cu rezultate din soiuri de buna calitate.
-Romania dispune de topitorii, filaterii si tesatorii moderne, care pot prelucra aceste fibre.
-fibrele de in si canepa sunt fibre ecologice, din cauza ca nu necesita tratamente cu insecticide, fungicide, ingraseminte in cantitati mari.
-au initiat o activitate (serviciul) pentru acordarea de certificate ECO pentru in si canepa; prin acordarea acestor certificate va creste grija pentru calitatea productiei, dar si increderea producatorilor romani pentru in si canepa. In urma acordarii certificatelor Germania s-a oferit sa cumpere intreaga cantitate produsa in Romania.
Piata iutei se confrunta cu mari probleme. Bangladesh, Thailanda, India, mari producatori si exportatori, au greutati in exporturile de iuta, deoarece aceasta fibra, pe plan mondial este inlocuita cu fibra sintetica de polipropilena si polietilena (PP).
Proprietatile fibrelor polipropilenice fac ca domeniile de utilizare ale acesteia sa fie indreptate spre ambalaje textile, covoare si articole tehnice.
Caracterizarea fibrelor naturale animale.- se cuprind fibre cu structura celulara: lana si parurile animalelor, si fibre fara structura celulara: matasea. In categoria parurilor animale se cuprinde: parul de capra de Angora din Asia Mica, cunoscut sub numele de mohair; parul de capra Casmir, din Tibet si CSI, cunoscut sub numele Casmir; parul de camila, de lama, de iepure.
Lana este fibra provenita din tunderea ovinelor si produsul compact al primei tunderi se numeste “cojoc”. Se mai obtine prin destramarea deseurilor vechi, imbracamintelor vechi si se numeste lana regenerata. Se mai obtine de la animalele sacrificate si se numeste lana tabacareasca. Cea regenerata si cea tabacareasca sunt inferioare calitativ si se amesteca in proportie de 10-40% cu lana de la prima prelucrare.
Cojoacele se sorteaza pe calitati, in functie de rasa, lungimea fibrelor, culoare, continut de impuritati, cantitatea de usuc (secretia glandelor sebacee si sudoripare).
Clasificarea lanii: este operatia prin care cojoacele se impart pe calitati, fara a fi fractionate (rupte), dupa criteriile de mai sus.
In comertul international exista mai multe sisteme de clasificare: englez sau Bradford, francez, german, american. Dintre toate cel mai utilizat pe plan mondial si apreciat si in Romania este cel englez.
Prin aceasta clasificare se apreciaza cantitatea de fir ce se obtine din 0,453 kg (1 livra engleza) lana pala, filata in conditii optime. Cantitatea de fir se apreciaza prin numarul de sculuri ce se obtine dintr-o livra engleza, fiecare scul avand lungimea de 511,8 m, clasa 60s inseamna ca din 0,453 lana pale se obtin 60 sculuri cu lungimea fiecarui scul de
511,8 m filate in conditii optime.
Se folosesc 14 clase principale de la 28s la 90s. In Romania clasificarea lanii se face dupa grosimea fibrelor exprimata in micrometrii si grosimea fibrelor in mm, in 4 grupe mari si anume:
-lana fina;
-lana semifina;
-lana semigroasa;
-lana groasa.
Sortarea lanii e operatia prin care continutul fiecarui cojoc se rupe in bucati impartite in sorturi si subsorturi. Fibrele de cea mai buna calitate se obtin de pe spate si din regiunea costala. Lana codina este cea mai pura. Sortarea lanii se face in functie de regiunea corpului, de felul fibrelor, lungime, culoare, anumite defecte.
In Romania lana este produsa de urmatoarele rase de oi:
-merinos;
-spanca;
-tigaie;
-stogosa;
-turcana.
Principalele caracteristicii calitative ale lanii de la diferite rase:
-culoarea: lana merinos este alba, rareori colorata; turcana - poate fi alba, dar si diferit colorata, cafeniu, brun, negru.
-luciul este matasos, la merinos si mat la lana turcana.
-lungimea fibrei intre 5-8 cm la merinos si ajunge intre 10-25 cm la turcana.
-numarul de ondulatii 12-25 la merinos, ajunge pana la 0 la turcana.
-finetea fibrei este subtire la merinos, groasa, aspra si neuniforma la turcana.
Indiferent de rasa de la care provine lana avem:
-densitatea 1,3 g/cm³;
-repriza 17%; la merinos pale 18,25% repriza cea mai mare dintre toate fibrele textile;
-rezistenta fibrelor de lana este buna, intre 10-33 kg forta/mm².
Valorile maxime le au lana merinos si cele minime lana turcana (din cauza ca in interiorul fibrei au un canal medular (maduva), care este plin cu aer si nu confera rezistenta si pigmenti). In stare umeda rezistenta scade fata de valoarea initiala cu 10-15%. Lana prezinta o mare alungire la rupere intre 23-30%, ceea ce ii confera o elasticitate deosebita si capacitate de sifonare mica. Elasticitatea ondulatiilor influenteaza capacitatea de sifonare.
La actiunea solutiilor alcaline fibrele de lana nu rezista. Imbracamintea de lana nu se spala in anumite conditii, cu detergenti cu PH 7. La o concentratie de 15%, solutiile alcaline distrug fibrele de lana. Acizii minerali diluati 5% nu influenteaza deloc proprietatile lanii. Pe aceasta proprietate se bazeaza carbonizarea lanii, adica curatirea de resturi vegetale. La actiunea apei oxigenate pigmentii sunt distrusi, daca este concentrata rezulta degradare. Solventii nu au nici o actiune asupra lanii, este curatata chimic.
Piata lanii. In 1997 lana 60s a fost cotata pe piata Bradford la 6999 $/tona, productia mondiala este de 1,6 mil. tone, iar principalele tari exportatoare: Australia, Noua Zeelanda, Argentina, Africa de Sud, Uruguay, Anglia.
Australia este si cea mai mare exportatoare de lana, dar dispune si de o industrie dezvoltata de prelucrare.
In Romania e asigurata baza de materii prime de la intern. Pana in 1989 era interzis importul de lana, dar din 1990 se importa din ce in ce mai multa lana ce creeaza dificultat in valorificarea lanii indigen.
Matasea este secretia glandulara a viermelui de matase care depune materialul fibros pe o lungime de cca 3000 m din care se disting 3 parti: cea exterioara se numeste FRIZON care este neuniforma si care constituie deseu textil, partea de la mijloc se numeste GREJ si reprezinta cca 800 m, care este o fibra continua si folosita pentru obtinerea tesaturilor, si spatiul din interior format din fibre scurte si in dezordine, se numeste FRIZONET.
Proprietatile matasii:
-are un luciu specific, caracteristic; este cea mai lucioasa dintre fibrele naturale;
-culoarea alb-ocru si poate avea si nuante verzui sau roscata;
-rezistenta este buna, una din cele mai rezistente, dar prin umezire rezistenta scade cu
10-15%;
-alungirea la rupere este mare pana la 25%, dar in medie 15-16% ceea ce ii confera proprietati bune de revenire din sifonare;
-repriza 11%.
La actiunea solutiilor alcaline matasea rezista mai bine ca lana, se poate spala cu detergenti cu PH 7. Este sensibila la actiunea oxidantilor. La actiunea O2 din aer si a luminii se decoloreaza. Este rea conducatoare de caldura, de aceea se utilizeaza pentru imbracaminte de vara.
Caracterizarea fibrelor din polimeri naturali
Aceste fibre sunt cunoscute ca fibre artificiale. Se cuprind aici urmatoarele tipuri de fibre: fibra VISCOZI, fibra ACETAT, TRIACETAT, CELOFIBRA, CUPRO.
VISCOZA - detine o pondere mare 90% din totalul grupei pe plan mondial. In Romania se produce la Suceava, Braila, Bucuresti. Principiul de obtinere consta in transformarea celulozei din lemn in derivati ai celulozei, care apoi prin dizolvare in NaOH sa regenereze celuloza, care in conditii speciale se poate fila in bai de coagulare.
Viscoza fiind un hidrat de celuloza, adica celuloza regenerata are aceeasi densitate ca bumbacul 1,5, repriza mai mare decat la bumbac 13%, alungirea la rupere mare.
Proprietati negative -; in stare umeda rezistenta fibrei scade cu 40-60% fata de valoarea initiala. Aceasta scadere a rezistentei conduce si la reducerea utilizarilor.
Denumirile comerciale ale fibrei viscoza difera de la tara la tara. Se produce foarte mult deoarece prin amestec cu alte fibre imbina foarte bine proprietatile reduse de rezistenta cu proprietatile superioare de confort.
Nu exista nici o fobra naturala sau sintetica care sa nu se amestece cu viscoza. Obtinerea fibrelor viscoza prezinta avantajul existentei materiei prime celuloza din lemn.
Fibrele CUPRO se obtin din celuloza din bumbac mai rar. Cel mai mult se utilizeaza LINTERSUL, fibrele de bumbac ce raman pe seminte si au lungimea de 6 mm.
Romania nu produce fibre cupro. Germania este cel mai mare producator din Europa. Produce fibrele CUPRAMA, CUPRESA,BEMBERG.
Prezinta proprietati aproape de ale matasii:
-luciu moderat; prin tratamente speciale la care sunt supuse li se imbunatatesc capacitatea de revenire din sifonare si tuseul.
-sunt fibre foarte subtiri si se deosebesc prin asta de cele din grupa.
Fibrele ACETAT se produc in Romania si se obtin prin tratarea celulozei din lemn cu HNO3 (acid acetic) sau anhidrida acetica.

c.Fibrele acetat:
Polimeri naturali:-vascoza;
-cupro;
-acetat,tracetat;
-celofibra.
-Sunt fibre care se obtin din celuza din lemn prin tratare cu acid acetic sau anhidrida acetica in prezenta de catalizatori.
-In prima faza se obtine un triacetil-celuloza care este insolubil in solventi si nu se poate fila.
-De aceea se transforma in diacetil-celuloza prin tratare cu H2O. In ultimii ani se remarca obtinerea si comercializarea fibrei triacetat ce difera de acetat prin procedeul de filare, care este filare la umed folosind ca solvent clorura de metilin 10-12%.
?OH
Proprietati: (C6H10O5)n (C6H7O2 ?OH
?OH
-au o densitate mai mica decat a matasii de 1,25gr/cm3.
-repriza fibrei acetat este 9%,la triacetat repriza este 7%.
-rezistenta este mai mica decat la vascoza 16-19 kgforta/mm2.
-alungirea este mare 20-30%.
In stare umeda, ambele tipuri de fibre isi pierd in mai mica masura rezistenta decat fibra vascoza, de la 10-35%.
Aspectul este foarte apropiat de al matasii naturale si luciul este asemanator cu matasea naturala.
-fibrele acetat si triacetat nu se pot vopsi cu coloranti obisnuiti ci cu o clasa numita coloranti de dispersie.
-Aceste fibre prezinta o elasticitate foarte buna si la purtare nu se sifoneaza.
-au o stabilitate dimensionala buna (contractia la spalare 4-6%).
-are o rezistenta buna la solutii alcaline.
-au o rezistenta mai buna decat vascoza la agentii fizico-chimici, la lumina solara, la microorganisme, la insecte, au rezistenta buna.
-sunt usor inflamabile.
-se topesc pe la 130 C, de aceea calcarea se face cu fierul la 110 C.
CELOFIBRA:
-este fibra scurta, fabricata din celuloza prin procedeele vascoza, cupro si acetat.
Obtinerea celofibrei este mai simpla decat a fibrelor continue, deoarece se elimina multe operatii de finisare si torsionare.
Manunchiurile de fibre filate sunt spalate la 100 C, sunt incretite si apoi taiate la o masina in functie de lungimea dorita.
Dupa destinatie este cunoscuta in urmatoarele tipuri:
-celofibra B sau tip bumbac cu lungimea intre 30-40 mm;
-celofibra L (tip lana): cardata cu lungimea de 60-80mm pieptanata cu lungimea de 81-150mm
-celofibra I (tip in);
-celofibra J (tip iuta);
-celofibra C (tip covoare).
Prezinta multe proprietati pozitive:
-proprietati igienico-sanitare si de confort;
-prezinta o absorbtie foarte buna;
-are o rezistenta buna;
-are un cost mic dar prezinta si 3 proprietati negative care ii reduc din utilizari 100% si se utilizeaza in amestec cu fibrele naturale, dar si cu sintetice.
-NU exista o fibra care sa nu se amestece cu celofibra.
Ex: amestecuri clasice:
-terocel 50% PES (poliester) + 50% CELO
-melacel 50% MELANI + 50% CELO
-Scaderea rezistentei in stare umeda cu peste 50% din valoarea initiala.
-Stabilitate dimensionala slaba (contractie la spalare mare).
-Dificultati in procesul de mercerizare ca urmare a slabei rezistente la solutii alcaline, dar si la intindere.
Din productia mondiala de celofibra se obtine aproape in totalitate din vascoza. Cercetari continue se fac pentru obtinerea de celofibre inbunatatite. Astfel s-a obtinut celofibra polimozica care are o comportare mai buna in stare umeda pierzandu-si mai putin din rezistenta pana la 15% din valoare initiala. De aceea se poate merceriza si are o rezistenta mai mare fata de solutiile alcaline.
Celofibra cu modul ridicat in stare umeda:
-are o rezistenta mai mare in stare umeda si cu alte proprietati imbunatatite.
Celofibra neinflamabila sau cu o inflamabilitate redusa consta in incorporarea anumitor substante care ii reduc capacitatea de ardere si ii confera un aspect mat.
4.Fibre chimice din polimeri sintetici
Aceasta grupa reprezinta latura moderna in baza de materii prime textile. In comertul international se comercializeaza peste 20 de tipuri de polimeri sintetici si sute de sortimente de fibre. Aceasta grupa este in continua crestere depasind de multi ani peste jumatate din productia de fibre.
AVANTAJE:
-productia lor este nelimitata nedepinzand de conditii pedoclimatice;
-cresterea populatiei globului si al necesarului de fibre;
-datorita unor proprietati superioare,proprietati mecanice de rezistenta, de stabilitate la agenti chimici, stabilitate dimensionala, rezistenta mare a culorilor la H2O, iar in cazul fibrelor speciale, proprietati deosebite.
Ex: fibra SECTRA are o rezistenta de 10 ori mai mare decat a otelului.
-posibilitatea tehnica a dirijarii procesului tehnologic pentru obtinerea unor proprietati dorite;
-aspecte economice superioare (valorificare petrol, gaze superioare);
-prin diversitatea lor acopera noi domenii de utilizare in domeniul textilelor tehnice, se obtin cu costuri reduse, economie mai mica de energie.

-prezinta unele aspecte ecologice.
Multe din tehnologii sunt nepoluante si presupun eticheta ECO-TEX, care asigura protectia consumatorului.
In aceasta grupa se cuprind: a.Fibrele poliamidice (PA):
Fibrele poliamidice sunt primele fibre utilizate pe scara larga, dar in prezent ele detin locul 2 in cadrul grupei cu o pondere de 26%.
Se cunosc astazi noi realizari ceea ce a facut ca aceste fibre sa cunoasca o noua expansiune, deoarece companiile din tarile dezvoltate isi maresc productia de fibre PA din generatia a-2-a si a-3-a folosite in echipamente de protectie tehnica, aeronautica.
In general, pe piata internationala se deosebesc cateva tipuri :
1. PA 6 care se obtine dintr-un monomer cu 6 atomi de C.
Ex: Relonul (Romania)
2.Poliamida 6.6. care se obtine din 2 monomeri fiecare avand 6 atomi de C.
Ex: Nailon (SUA)
3.PA 11 se obtine dintr-un monomer .
Ex: Rilson (Franta).
4.Aramidice (PA termostabile).
5.Alte tipuri ( generatia a-3-a).
Indiferent de tipul fibrelor toate au aceleasi proprietati determinate de punti peptidice de forma -; CO-NH- :
-sunt fibre cu luciu diferit (pot fi lucioase, semilucioase, mate si semimate).
Ex: matisarea se face cu bioxid de zitan
-repriza fibrelor este 5% si aceasta este cea mai mare dintre toate fibrele sintetice, dar este mica comparativ cu fibrele naturale si cu valoarea de 6,5% pentru confortul minim.
-rezistenta specifica este foarte mare 67-83 kgforta/mm2
-au o densitate foarte mica sunt usoare 1,15g/cm3
-sunt foarte rezistente la frecare si fata de agentii chimici, au o rezistenta slaba fata de lumina zilei care cu timpul ii reduce din rezistenta producandu-i galbenirea.
-se incarca electrostatic afectand aspectul in purtare
-foarte rezistent fata de microorganisme.
Termostabilitatea:
-Se caracterizeaza prin aceea ca nu propaga arderea in mediul inconjurator deoarece caldura si gazele degajate in timpul arderii sunt in cantitate suficienta pentru a intretine arderea. De aceea se utilizeaza pentru articole de decoratiuni interioare, stofa de mobila, covoare. b.Fibrele poliesterice(PES):
Sunt cel mai mult produse pe plan mondial, in prezent au o pondere de circa 50% din totalul fibrelor sintetice situandu-le pe primul loc.
Diversitatea tipurilor si a caracteristicilor de calitate le-au extins domeniile de utilizare. Astazi cunosc cea mai puternica dezvoltare atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Fibrele poarta urmatoarele denumiri:
TEROM -; Iasi
GRULEN -; Campulung Muscel
CORAPET -; Corabia
Se inregistreaza mari progrese in domeniul filarii si al producerii de noi fibre. Pe plan mondial se remarca 2 mari realizari recente:
-metoda de obtinere a PES prin modificarea proprietatilor dupa dorinta;
-metoda consta in aceea ca fibra are un miez poliesteric inconjurat de 6-12 microfibre de polimer diferit. Aceste fibre se numesc bicomponente sau miez si manta;
-metoda japoneza de eliminare a impuritatilor din polimer ce imbunatateste calitatea prin impiedicarea ruperilor de fibra.
Proprietati:
-pot avea culoarea alba, sau pot fi colorate in masa cu pigmenti;
-luciul poate fi modificat. Poate fi lucios, semilucios, mat;
-repriza mica 0,5%;
-densitate apropiata de a lanii;
-rezistenta buna la tractiune;
-stabile in special fata de acizi;
-se vopsesc cu anumite clase de coloranti de dispersie sau selectionati;
-rezistenta la lumina solara este mare, de aceea sunt utilizate pentru perdele;
-prezinta tendinta de formare a efectului pilling si smagging.
Pillingul este un defect datorat desfacerii firului in fibule care ies la suprafata materialului si datorita uzurii se incolacesc formand mici napeuri sau noduri, nu afecteaza rezistenta ci doar aspectul exterior, dand aspect de vechi.
Smaggingul e defectul aparut la produsele din fibre filamentare continue si consta in scoaterea la suprafata materialului a unei bucle, cand imbracam e agatata. Afecteaza doar aspectul.
Fibrele se incarca electrostatic.
Cele mai noi realizari:
-fibra elastomera cu alungire la rupere de 600%, cu rezistenta mai buna la H2O, la lumina si la alcalin decat fibra LYCRA.
PSE se utilizeaza in foarte multe domenii si in amestec cu toate fibrele naturale si sintetice. Se remarca PSE din generatia a-2-a si a-3-a cu proprietati imbunatatite la pilling, incarcare electrostatica redusa, rezistenta marita. c.Fibrele poliacrilnitrilice (PAN) sau fibre acrilice:
-ocupa locul 3 ca importanta cu o pondere de circa 18% in cadrul grupei de fibre sintetice;
-au cunoscut o puternica recesiune la inceputul anilor 90 dar in prezent cunosc o revenire puternica datorita proprietatilor lor ele sunt de neinlocuit in mai multe domenii.
Proprietati:
-prezinta un tuseu apropiat de al lanii, numit tuseu cald.
-circa 90% din productia mondiala e utilizata in productia tricotajelor.
-repriza mica 2%
-densitate mica 1,15g/cm3
-comportarea fata de lumina zilei e foarte buna, se situeaza pe locul 1 intre toate fibrele textile.
-In ultimii ani se utilizeaza alaturi de PSE la obtinerea perdelelor;
-Fata de agentii chimici sunt putin stabile, in special fata de oxidanti si alcalini;
-se incarca electrostatic prin frecare;
-prezinta tendinta de formare a pillingului, smaggingului si a efectului PICKING.
PICKINGUL: un defect in care fibrele din cauza fortei mecanice ies la suprafata materialului si formeaza un strat pufos care ramane individualizat (scamosare nedorita).
-se utilizeaza si sub forma de filamente, este folosit pentru ambalaje.
Fibrele polietilenice (PO):
-Se fabrica atat sub forma de fibre monofilamentare prin polimerizarea etilenei;
-din polietilena de densitate mica se obtin fibre cu rezistenta moderata;
-alungire si elasticitate mare;
-fibrele cu densitate mare au o rezistenta si durabilitate mare comparativ cu poliamidele si PSE, de aceea se utilizeaza pentru cabluri, franghii, articole tehnice.
-fibrele polietilenice intra in grupa generatiei a-3-a cu rezistenta deosebita.
Fibrele policlorvinilice (PVC):
-au aparut printre primele fibre, dar nu au avut mare dezvoltare din cauza instabilitatii lor la caldura si a contractivitatii mari la 100 C.
Cercetarile au condus la imbunatatirea stabilitatii termice si au gasit domenii de valorificare a contractibilitatii fibrelor.
Cei mai mari producatori: Franta, Japonia, Italia. In Romania s-au obtinut PVC cu inflamabilitate redusa.
Fibrele PVC se produc in mai multe tipuri :
-contractibile la 100 C
-cu 25%
-cu 35%
-cu 55% din valoarea initiala.
-necontractibile: au mare rezistenta la reactivii chimici, la agentii biodistructivi si atmosferici, proprietati de izolare termica foarte buna, izolare electrica, stabilitate termica la temperaturi scazute pana la -;195 C.
-nu absorb nimic.
-isi mentin rezistenta in stare umeda, nu putrezesc.
-sunt utilizate pentru stofa de mobila, tapete covoare, articole sport, de imbracaminte, articole tehnice.
|esaturile:
-marfuri textile sub forma de foi plane ce rezulta din imbinarea a 2 sisteme de fire: de urzeala si de batatura.
Firele de urzeala sunt dispuse in lungul tesaturii iar cele de batatura sunt dispuse transversal perpendicular pe marginea tesaturii.
In vederea obtinerii tesaturii se fac operatii de pregatire a fibrelor de urzeala si de batatura. Procesul modern se realizeaza pe razboi de tesut care este dotat cu mecanisme si dispozitive cu un inalt grad de automatizare.
In ultimele decenii s-au adus perfectionari foarte mari masinilor clasice. S-au realizat masini de tesut cu proiectil cu graifere, cu duze, relizandu-se tesuturi pana la 6 m latime si cu viteze foarte mari de lucru ce ridica W, scurteaza durata de reglare a masinilor, imbunatatirea calitatii, diminuarea zgomotelor.
Indiferent de tipul masinii de tesut se disting 3 faze principale in formarea tesaturii: a.Formarea rostului: prin miscarea de ridicare si de coborare a unei parti din firele de urzeala cu ajutorul itelor. b.Introducerea firului de batatura in rost prin diferite mecanisme. c.Indesarea bataturii in rost si formarea tesaturii.
Legatura tesaturii:
-reprezinta modul de imbinare a firelor de urzeala cu firele de batatura;
-la tesaturi cu legatura simpla, panza, rips se utilizeaza razboaie de tesut simple;
-pentru tesuturile cu dungi si carouri se utilizeaza razboaie de tesut de tip revolver, care dispun de 10-12 casute cu suveici ce contin fire de batatura de culori diferite si prin deplasarea circulara realizand un raport de culoare;
-pentru tesaturi cu desene mai mici se utilizeaza razboaie de tesut cu ratiere, care permit actionarea unui numar foarte mare de ite (circa 33) care permit formarea desenelor cu ajutorul unor cartele ce au perforate pe ele desene;
-pentru tesut cu desene foarte mari se foloseste razboiul de tesut jacard, care realizeaza tesaturi pe principiul ratierei cu deosebirea ca miscarea de ridicare si coborare se transmite individual fiecarui fir de urzeala, neexistand ite conform desenului de tesere ce e marcat pe o cartela.
Recent s-au obtinut masini de tesut jacard cu control electronic care permite folosirea itelor si face posibila realizarea unui numar foarte mare de modele cu costuri foarte mici.